Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.39.0-wmf.22
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Accessorio
Discussioni accessorio
Definizione accessorio
Discussioni definizione accessorio
Andonie Vivaldi
0
15449
141041
140027
2022-07-31T09:07:45Z
Minorax
8955
larger file
wikitext
text/x-wiki
{{quote|Se questa non piace, non scriverò più di musica|Andonie Vivaldi, sus a 'u manoscritte de 'n'arie de l<nowiki>'</nowiki>''Orlando finto pazzo''}}
{{Bio
|Nome = Andonie Lucio
|Cognome = Vivaldi
|Sesso = M
|LuogoNascita = Venezia
|GiornoMeseNascita = 4 marze
|AnnoNascita = 1678
|LuogoMorte = Vienna
|GiornoMeseMorte = 28 luglie
|AnnoMorte = 1741
|Attività = combositore
|Epoca = 1700
|Attività2 = violiniste
|Nazionalità = tagliàne
|PostNazionalità ={{sp}}legate a l'ambiende d'u [[tarde barocco]] [[veneziane]]
|Immagine = Antonio Vivaldi.jpg
|Didascalia = François Morellon de la Cave: Andonie Vivaldi - ''Effigies Antonii Vivaldi'' pe l'edizione [[Michel-Charles Le Cène|Le Cène]] de l'[[Il cimento dell'armonia e dell'inventione|op. 8]] d'u [[1725]]
}}
Ha state une de le violoniste cchiù virtuose d'u timbe sue, securamende 'u cchiù ammirate e une de le cchiù granne combositure de [[museche barocche]].
Conziderate umanimamende 'u cchiù 'mbortande, influente e origgenale combositore d'a penisole tagliàne de l'epoca soje, Vivaldi condrebbuì significativamende a 'u sviluppe d'u congerte, soprattutte solisteche, genere accumenzate da [[Gesèppe Torelli]] e, d'a tecniche d'u violine e de l'[[orchestrazione]]. Non ge trascurò inoltre l'[[opere liriche]]. Vastissime l'opera combositiva soje ca combrende tra l'otre numerose [[congerte]], [[sonate]] e brane de [[museca sacre]].
Le opere sue influenzarene numerose comboseture d'u timbe sue, soprattutte tedesche, 'mbrà le quale [[Johann Sebastian Bach|Bach]], [[Johann Georg Pisendel|Pisendel]] e [[Johann David Heinichen|Heinichen]].
Cumme avenìe pe 'nu sacche de comboseture d'u barocche, apprisse 'a morta soje 'u nome sue e 'a museca soje caderene jndr'à l'obblie. Ha state grazie a 'a ricerche de certe musecologe d'u [[XX sechele]], cumme [[Arnold Schering]], [[Marc Pincherle]], [[Alberto Gentili]] e [[Alfredo Casella]], ca Vivaldi ha assute 'n'otra vote da 'a dimenticanze.
Le combosiziune sue cchiù famose sonde le quattre congerte pe violine canusciute cumme ''[[Le quattre stagiune]]'', celebre esembie de museche a suggette.
L'ha state dedicate 'nu [[Elenghe de le cratere de Mercurio#U-Z|cratere]] sus a [[Mercurio, astronomije|Mercurio]]<ref>{{en}} [https://web.archive.org/web/20160305112708/http://messenger.jhuapl.edu/gallery/sciencePhotos/image.php?page=1&gallery_id=2&image_id=219 Immaggine da 'a sonda Messenger]</ref>.
== Biografije ==
'A vite de Vivaldi jè scarsamende documendate purcé nisciune biografe sìha occupate de recostruì 'a vita soje apprime d'u [[XX sechele]].
Assaije lacune e cose none satte-satte falsane angore 'a biografia soje; certe periode d'a vita soje remanene combletamende scurisciute, cumme le sbuènne de viagge supposte o realmende intraprese in [[Itagle]] e in [[Europe]]. S'ha fatte referimende allore a le rare testimonianze dirette de l'epoche, in particolare chidde de [[Charles de Brosses]], de [[Carlo Goldoni]], de l'architette tedesche [[Johann Friedrich Armand von Uffenbach]] ca ingontrarene 'u combositore. Otre notizie biografeche avènene da certe manoscritte e da le documinde de otra nature acchiate jndr'à diverse archivije in Itaglie e a l'estere<ref>Tuue le documinde acchiate fine a osce a die (atte, stambe, manoscritte) e 'a critiche vivaldiane onne state recensite jndr'à: [[Michael Talbot]] (a cura de), ''Vivaldi. Fonti e letteratura critica'', Firenze, Leo S.Olschki Editore, 1991</ref>. Pe dà doje esembie congrete: jè sulamende jndr'à 'u [[1938]] ca s'ha putute determinà cu esattezze 'a date d'a morta soje, sus a l'atte acchiate a [[Vienna]] e jndr'à 'u [[1963]], quedde d'a nascita soje identificanne l'atte de battezze sue (apprime, l'anne de nascite [[1678]] ere sulamende 'na stime dedotte da le tappe canusciute d'a carriere ecclesiasteca soje).
=== L'infanzie ===
[[File:Chiesa di San Giovanni in Bragora - Venezia.jpg|right|thumb|200px|[[Chiesera de San Giuanne Battista in Bragora]]. Addò avenìe battezzate Andonie Vivaldi.]]
Prime figghie d'a famigghie, Andonie Vivaldi nascìe venerdìe [[4 marze]] [[1678]] a [[Venezia]]. Jndr'à quidde sciurne facìe 'nu [[terramote]] gruèsse gruèsse proprie jndr'à 'u [[Veneto]]. Le avenìe 'mbartite 'nu [[battezze]] provvisorie jndr'à case, purcè ere in grave condiziune de salute, da vanne de Margherita Veronese, 'a lavatrice soje e balie; chiste probbleme de salute Vivaldi se le porte nnandce pe totte 'a vite, probbabbilmende collegate a quidde ca jidde pò definisce ''strettezze d'u pitte'', forse [[asme bronchiale]]; avène battezzate ufficialmende 'u [[6 masce]], doje mise apprisse, jndr'à [[Chiesera de San Giuanne Battista in Bragora]] none lundane da l'abitazione de Vivaldi, a 'a Ca' Salomon jndr'à 'u [[Castelle, sestriere de Venezia|sestriere Castelle]], une de le sei divisiune d'a cetate.
L'attane ere [[Giuanne Battista Vivaldi]] ([[1655]]-[[1736]]), figghie de 'nu sarte bresciane ca s'avere spustate jndr'à 'u [[1666]] a Venezia, e aqquà avère indraprese l'attività de varviere e pò de violiniste; 'a mamese ere Camilla Calicchio, figghie de 'nu sarte de [[Pomarico]] ca esercitave da quacche anne a Venezia. Se 'nzurarene jndr'à 'u [[1676]] e avèrene uette file combrese doje muèrte piccinne proprie. Quiste erane: Margarita Gabriella ([[1680]]-?), Cecilia Marije ([[1683]]-[[1748]]), Bonaventura Tommaso ([[1685]]-[[1751]]), Zanetta Anna ([[1687]]-[[1762]]), Frangische Caitane ([[1690]]-[[1752]]), Iseppo Santo ([[1692]]-[[1696]]), Gerolama Michela ([[1694]]-[[1696]]), e spiccianne cu Iseppo Caitane ([[1697]]-[[1768]])<ref>M. Talbot, ''op. cit.'', pag. 41</ref>. Nisciune de chiste accumenzò 'na carriere musecale.
[[File:Francesco Guardi 044.jpg|thumb|left|300px|[[Frangische Guardi]]: ''Chiazze San Marco a Venezia'' (cchiù o mene 1776) - [[Vienna]], Kunsthistorisches Museum. 'A [[Chiesera de San Geminiano]] de [[Jacopo Sansovino]], osce a die scombarse, se acchiave sus a [[Chiazze San Marche]], 'mbacce 'a [[Basiliche de San Marche|basiliche]].]]
L'attane avère probabbilmende cchiù passione pa museche ca pa fatìe de varviere, purcé accettò jndr'à 'u [[1685]] l'ingagge cumme violiniste d'a [[Basiliche de San Marche]], ca allore ere sulamende 'a Cappelle private d'u Doge e none sede vescovile e addò se celebrave in occasiune particolare. A l'epoche le museciste d'a Basiliche avèrene notevole prestigge e sembre jndr'à 'u [[1685]] avenìe assunde cumme Maestre 'u famose [[Giuanne Legrenzi]]. Ha state inzieme a quist'urteme e a 'u colleghe sue [[Andonie Lotti]], ca Giuanne Battista Vivaldi funnò 'u ''Sovvegno de le museciste de S. Cecilia'', 'na confraternita de museciste veneziane. A l'imbegne sue a 'a Cappelle d'u Doge, l'attane de Andonie Vivaldi aggiungìe partenne da 'u 1689 quidde de violiniste a 'u tiatre ''San Giuanne Grisostomo'' e a 'u ''Spedale de le Mendicande''.
Andonie Vivaldi 'mbarò a sunà 'u [[violine]] da l'attane e precocemende facìe vedè 'u granne talende ca tenève. Avenìe subbete ammesse a frequendà le museciste d'a Cappelle d'u Doge e pò essere ca aqquà, ma non g'è certe, avìe leziune pure da 'u Maestre de Cappelle Giuanne Legrenzi; se penze comungue ca le influsse de stu maestre onne state scarse ce se penze ca jidde murìe jndr'à 'u [[1690]] quanne Vivaldi tenève appene 12 anne. Non ge stonne dubbie comungue ca Vivaldi ave tratte granne giuvamende da 'u frequendà già in età piccenne l'ambiende musecale d'a Cappelle de San Marche, addò a chiane chiane jidde sostituì l'attane, violiniste dotate de discrte notorietà.
Pure ca ere picche canusciute, 'u ruole ca ha avute Giuanne Battista Vivaldi jndr'à vite e jndr'à 'u sviluppe d'a carriere d'u figghie pare de 'n'imbortanze notevole e prolungate jndr'à 'u timbe purcé jidde murìe sulamende cinghe anne apprimme d'u figghie sue.
Quanne Andonie tenève dece anne avere state indirizzate verse 'a vite ecclesiasteche frequendanne 'a scole d'a parrocchia soje, stu fatte de conseguenze a 'a volondà d'a mamese ca 'u sciurne d'a nascite de Andonie, vedenne le condiziune de salute d'u figghie sue, facìe 'a promesse ca ce avesse cambate avesse devendate sacerdote. Da stu mumende in poi non g'avime notizie de Andonie uagnone 'mbonde a 'u [[18 settemmre]] [[1693]], quanne raggiungìe l'età minime pe avè 'a [[tonsura]] pe mane d'u [[Patriarche de Venezia]] Cardinal Badoaro. Accumenzò allore a studià teologgie jndr'à chiesera de San Geminiano e jndr'à chiesera de San Giuanne in Oleo; jndr'à stu periode viveve cu 'a famigghia soje jndr'à parrocchie de San Martino.
Non g'abbandonò maje 'a museche anzi l'abbilità cu 'a quale jidde sunave 'u violine facìe sine ca già jndr'à 'u [[1696]] l'acchiame cumme ''violiniste soprannumerarie'' duranne le dunziune natalizie presse 'a cappelle d'a [[Basiliche de San Marche]]; queste ha state 'a prima appariziona soje in pubbleche cumme violiniste. Condemboraneamende faceve parte d'u gruppe ''Arte de le sunature''.
'U [[4 abbrile]] [[1699]] avìe le [[ordene minore]] d'u suddiaconate jndr'à chiesere de San Giuanne in Oleo, e 'u [[18 settemmre]] [[1700]] 'u [[diacone|diaconate]]. 'U [[23 marze]] [[1703]] avenìe ordenate [[presbitere|sacerdote]] e avenìe subbete soprannumenate 'u ''prevete russe'' pu culore d'a capigliatura soje; condinuò a vivere cu 'a famigghia soje e a fatià strettamende cu l'attane.
Jndr'à 'u [[1704]] pigghiò 'na dispense da 'a celebrazione d'a messe pe mutive de salute; soffrive infatte de 'na forme de [[asme]] da 'a quale avère presendate le sindome sine da 'a nascite.
=== L'attività jndr'à 'u Spedale d'a Pietà ===
[[File:Pinacoteca Querini Stampalia - La cantata delle orfanelle per i duchi del nord - Gabriele Bella.jpg|thumb|right|250px|[[Gabriele Bella]]: ''<nowiki>'</nowiki>A candate de le putte de le Spedale'' - [[Venezia]], Palazze Querini Stampalia]]
Pure ca ere uagnone 'a fama soje accumenzave a diffonderse e jndr'à 'u settemmre 1703 avenìe ingaggiate cumme maestre de violine da le autorità d'u Pio Spedale d'a Pietà, addò accumenzò l'attività soje 'u [[1 decemmre|1° decemmre]] [[1703]] cu 'nu stipendie de 60 ducate annuale; aqquà remanìe 'mbonde a 'u 1720.
Funnate jndr'à 'u [[1346]], 'u Pio Spedale d'a Pietà ere 'u cchiù prestiggiose de le quattre spedale demminile de Venezia (le otre e ttrede erane 'u Spedale de l'Incurabbele, 'u Spedale de le Mendicande e 'u Spedale de le Derelitte a le SS. Giuanne e Paolo). Jndr'à stu tipe de istitute acchiavane assistenze le peccinne orfane o ca avenèvane da famigghie povere assaije. Le uagnune 'mbaravane 'nu mestiere e lassavane l'istitute a 15 anne, invece le uagnedde ricevevane 'n'educazione musecale; chidde dotate de maggiore talente rumanevane e devèndavane membre d'u spedale.
Stave 'na gerarchie in funzione de le differende capacità 'mbrà le uagnedde musecande, da le inferiore ''file de coro'', a le cchiù esperte ditte ''privileggiate de coro'', 'mbonde a le ''maestre de coro'' ca insegnavane.
'U croniste-musecofile [[Charles de Brosses]] vè certifiche ammirate: {{quote|La musica eccezionale è quella degli Ospedali dove le "putte" cantano come gli angeli e suonano il violino, l'organo, l'oboe, il violoncello, il fagotto; insomma non c'è strumento che le spaventi.}}
Jndr'à l'auste d'u [[1704]] 'u stipendie sue avenìe purtate a 100 [[Ducate, monete|ducate]], purcé aggiungìe pure 'a posizione de insegnante de [[viole a l'inglese]] e jndr'à 'u [[1705]] recevìe l'ingareche d'a combosizione e de l'esecuzione de le congerte, cu 'nu salarie aumendate a 150 ducate a l'anne - somme assaije modeste, a 'a quale se aggiungeve 'a remunerazione de le messe quotidiane ditte pa Pietà o pe le famigghie patrizie ricche.
Jndr'à le ''Confessioni'' sue, [[Jean-Jacques Rousseau]] offre 'n'otra testimonianze d'a qualitate de ste uagnedde orchestrale, ca avìe mode de apprezzà de perone<ref>Se sape tralaltre ca jidde ha state cchiù nnande 'nu incondizionate sostenitore d'a museche tagliàne, cumme jè testimoniate da 'a soje famose ''[[Lettre sur la musique française]]''</ref>
duranne 'u soggiorne sue a Venezia<ref>Da 'u 1743 a 'u 1744 avère state segretarie de l'ambasciatore frangese a Venezia</ref>
<ref>«Una musica a mio giudizio superiore a quella delle opere, e che non ha pari né in Italia, né nel resto del mondo, è quella delle ''scuole''. Le ''scuole'' sono delle opere di carità istituite per educare le giovinette prive di beni, a cui la repubblica fornisce la dote sia per il matrimonio o per la clausura. La musica è il primo tra i talenti che vengono coltivati in queste giovani. Tutte le domeniche nella chiesa di queste quattro ''scuole'', durante i vespri, si danno mottetti a grande coro e grande orchestra, composti e diretti dai più grandi maestri d'Italia, eseguiti attraverso tribune grigliate da ragazze la più vecchia delle quali non ha vent'anni. Io non riesco ad immaginare nulla di così voluttuoso, di così toccante come questa musica: la ricchezza dell'arte, il gusto squisito dei canti, la bellezza delle voci, la perfezione dell'esecuzione, tutto in questi concerti concorre a produrre un'impressione che non è certamente di buon costume, ma di cui sono certo che nessun cuore d'uomo sia al riparo.
Né Carrio né io mancammo mai a questi vespri ai ''Mendicanti'' (''cioè al collegio dove aveva lavorato il padre del nostro compositore''), e non siamo i soli. La chiesa era ogni volta piena di intenditori; perfino gli attori dell'Opera venivano a formarsi al vero gusto del canto su questi eccellenti modelli. Ciò che mi disturbava di più erano quelle maledette griglie, che non lasciavano passare che dei suoni e mi nascondevano gli angeli di bellezza di cui essi erano degni.»</ref>
[[File:Francesco Guardi 052.jpg|thumb|left|250px|[[Frangische Guardi]]: ''Congerte de dame a 'u Casino de le Filarmonece'' ([[1782]]) - [[Monaco de Baviera]], Alte Pinakothek.]]
Disporre a piacimende de ste strumendiste e candande esperte, senze preoccupaziune de numere, timbe e coste, ere 'nu vandagge considerevole pe 'nu combositore ca puteve accussì dare libbere corse a 'a creatività soje e sperimendà ogne tipe de combinazione de l'organeche strumendale. Mò, jndr'à st'epoche, 'u uagnone maestre de violine avere certamende accumenzate 'a carriera soje de combositore e a farse notà pe le prime opere sue diffuse in manoscritte, e 'a nascende rinomanze puteve giustificà 'a scelte de affidarle stu poste 'mbortande.
'A direzione musecale d'a Pietà ere affidate da 'u [[1701]] a [[Frangische Gasparini]], « ''maestre de coro'' ». Jidde, museciste de talente e estremamende feconde, dedicò tuttavie 'nu stuèzze 'mbortande de l'attività soje a allestì opere a 'u [[Tiatre Sand'Angele]]<ref>Cioè uette opere nove durande 'a staggione 1704-1705</ref>. De conseguenze, jidde scarecò sus a Vivaldi 'nu numere crescende de combite, permettenne a quist'urteme de devendà, de fatte, 'u prengepàle animatore musecale.
'U rapporte sue cu 'u consiglie direttive d'u Spedale, a giudicà da le picche documinde remaste, pare ca ere 'nu picche e 'nu picche. Ogne anne le vertice de l'istitute veneziane se riunivane pe votà ce tenè o none 'n'insegnande. Pure ce Vivaldi avenìe raramende sottoposte a 'u vote, jndr'à 'u [[1709]] perdìe 'u poste sue pe 7 vote condre e 6 a favore. Però apprisse ca avere esercitate libbere professione de museciste pe cchiù de 'n'anne avenìe riassunde jndr'à 'u [[1711]] a 'a Pietà, sembre a seguite de 'na votazione d'u consiglie de l'istitute. Quiste probbabbilmende purcé 'a direzione avère combrese bbuène l'imbortanza soje a l'inderne d'a scole. Jndr'à 'u [[1713]] devenìe 'u responsabbele pe l'attività musecale de l'istitute e jndr'à 'u [[1716]] ''maestre de le congerte''. A giudicà da 'a lacunosità de le atte, comungue, studiuse cumme [[Michael Talbot]] e [[Micky White]] dubitane ca VIvaldi avesse sckuasciate formalmende ogne imbegne cu 'a Pietà durande le anne de (apparende) vacanze da l'insegnamende. Cu 'na bbona probbabbilità Vivaldi condinuò a rifornì 'a Pietà de ''congerte'' e combosiziune varie durande tutte 'a vita soje, pure in forme private.
[[File:Ospedale della Pietà.jpg|thumb|left|175px|''<nowiki>'</nowiki>U Spedale d'a Pietà sus 'a Riva De le Schiavoni'' ([[1686]]) - [[Venezia]], collezione privata]]
Jè durande st'anne ca Vivaldi screvìe gran parte d'a museca soje, combrendìe 'nu sacche de opere e pure numerose congerte. Jndr'à 'u [[1705]] avenìe pubblecate 'a prima raccolta soje, l'[[Dodici sonate, Op. 1, Vivaldi|Opus 1]], 'na collezione de dodece sonate a ttre dedicate a 'u nobbile veneto Annibale Gambara, comboste angore jndr'à 'nu stile [[Arcangele Corelli|neocorelliane]].
Jndr'à 'u [[1709]] apparìe 'na seconda raccolt ede 12 sonate pe violine e basse condinue (Opus 2), ma raggiungìe 'nu successe a levèlle indernazione cu 'a prima colleziona soje de 12 congerte pe une, doje e quattre violine cu arche, ''[[L'estro armonico]]'' (Opus 3), 'a quale avenìe date a le stambe a [[Amsterdam]] jndr'à 'u [[1711]], grazie a 'a ''famosa mane'' de l'editore [[Estienne Roger]], a l'avanguardie cu le tecniche nuève de stambe rispette a le editure veneziane Sala e Bortoli<ref>«Il più antico procedimento per riprodurre la musica ai tempi di Vivaldi, e nel complesso anche il meno soddisfacente, era quello della stampa a caratteri mobili. Questo metodo, oltre che laborioso (a causa della complessità e della varietà della notazione musicale rispetto alla scrittura normale) comportava notevoli difficoltà tecniche. Il perfetto allineamento verticale dei simboli era per esempio molto difficile da ottenere, e anche il posizionamento di alcuni simboli spesso risultava poco più che approssimativo (...) Possedeva, inoltre, un altro serio inconveniente. La tiratura doveva essere calcolata in modo molto preciso, perché, una volta stampate cinquanta o cento copie, i caratteri venivano scomposti e resi così disponibili per un nuovo utilizzo (...) Per contro, la musica incisa su lastre di rame poteva essere riprodotta all'infinito in qualsiasi tiratura se le lastre venivano conservate con cura e ritoccate quando il ripetuto utilizzo cominciava a deteriorarle» - cit.[[Michael Talbot]], ''Servitore di più padroni'', in ''Vivaldi - La stravaganza op.4'' (CD) - Speciale Amadeus, De Agostini e Rizzoli periodici, 1997 - booklet pg.46 </ref>. L'assuta soje avenìe pubblecezzate cu 'n'annunge sus a 'u ''The Post Man'' de Londra. Ste congerte avèrene 'nu successe 'a uerre proprie jndr'à totte [[Europe]] e avenèrene seguite jndr'à 'u [[1714]] da ''[[La stravaganza]]'' (Opus 4), 'na raccolte de congerte pe sole violine e arche.
Jndr'à 'u febbrare d'u [[1711]] Vivaldi e l'attane sue se ne scerene a [[Brescia]], addò davìe 'u sue [[RV 621|''Stabat Mater'' RV 621]], commissionate da 'a Congregazione de l'Oratorie de San Filippe Neri. Jndr'à 'u 1718 Vivaldi accumenzò a spustarse cu facilità, ma pare ca non g'avere maje sckuasciate le legame cu 'a Pietà. Da le registraziune de le atte jè possibbele constatà ca 'mbrà 'u 1723 e 'u 1729 avenìe pajate pe comborre ninde ninde almene 140 congerte.
=== Imbresarie d'opere a 'u [[Tiatre Sand'Angele|Sand'Angele]] ===
{{Nota
|allineamento=destra
|larghezza=370px
|titolo=Purcé Vivaldi spicciò de celebbrà 'a messe?
|contenuto=
[[File:Chiesa della Pietà Venezia.jpg|right|130px|Chiesera d'a Pietà.]]
Relativamende a l'abbandone de l'attività sacerdotale de Vivaldi, già da diverse timbe se sonde diffuse pettediscaminde e leggende. In particolare in relazione a l'aneddote cundate da 'u conde Grégoire Orloff: "''<nowiki>'</nowiki>Na vote ca Vivaldi diceve 'a Messe, l'avene in mende 'nu teme de fusce. Lasse allore l'altare sus a 'u quale officiave e scappe in sagrestie pe scrivere 'u teme sue; pò torne a spiccià 'a Messe. Avène denungiate a l'Inguisizione, ca però fortunatamende 'u giudeche cumme 'nu museciste, cioè cumme a 'nu pacce, e se limite a proibirle de dicere cchiù 'a Messe.''"<ref>
G. Orloff: ''Essai sur l'histoire de la musique en Italie'', vol. II, pp. 288-91 ([[Parigge]], 1822)</ref>.
Comungue le vere mutive de stu ritire sonde spiegate da 'u stesse Vivaldi jndr'à 'na lettere, datate [[16 novemmre]] [[1737]], scritte a Guido Bentivoglio d'Aragona: "''Sono venticinque anni ch'io non dico messa né mai più la dirò, non per divieto o comando, come si può informare Sua Eminenza, ma per mia elezione, e ciò stante un male che io patisco a nativitate, pel quale io sto oppresso. Appena ordinato sacerdote, un anno o poco più ho detto messa, e poi l'ho lasciata avendo dovuto tre volte partir dall'altare senza terminarla a causa dello stesso mio male. Ecco la ragione per la quale non celebro messa.''".}}
Jndr'à Venezia d'u prima [[XVIII sechele]] l'opere ere l'indrattenimende musecale cchiù popolare e cchiù redditizie pe le comboseture. Stavane 'nu sbuènne de tiatre in congorrenze 'mbrà de lore. Quidda ca 'mbonde a picche anne fa se credeve 'a prima fatìe tiatrale vivaldiane ''[[Ottone in villa]]'' ([[RV 729]]), avenìe rappresendate a 'u [[Tiatre de le Grazie]] de [[Viscenze]] jndr'à 'u masce d'u 1713. Otre ricerche, comungue, spostane l'esordie operisteche de Vivaldi almene a 'u 1705, anne jndr'à 'u quale Vivaldi completò 'u ''[[Creso tolto alle fiamme]]'' ([[RV Anh. 138]]) de [[Girolamo Polani]] pu Tiatre Sand'Angele de Venezia<ref>cfr. [[Micky White]], [[Beth Glixton]] - ''Creso tolto a le fiamme: Girolamo Polani, Antonio Vivaldi, and opera production at the Teatro S. Angelo, 1705-1706'', Studi Vivaldiani, Firenze, S.P.E.S., 2008 - pg.3 e sgg.</ref>.
Jndr'à 'u 1714 devendò sia imbresarie ca ''direttore de le museche'' a 'u [[Tiatre Sand'Angele]] de [[Venezia]], addò allestì 'a seconda opera soje, l<nowiki>'</nowiki>''[[Orlando finto pazzo]]'' ([[RV 727]]). Comungue 'u dramme pare ca non g'avìe 'u successe sperate e pe "sarvà" 'a staggione Vivaldi presendò l<nowiki>'</nowiki>''[[Orlando furioso, Ristori|Orlando]]'' de [[Giuanne Alberto Ristori]], già date l'anne precedende, cu otre retocche e aggiunde de propria mane.
Jndr'à 'u 1715 mettìe in scene 'nu pasticce, 'u ''[[Nerone fatto Cesare]]'' ([[RV 724]], perdute), cu le museche de varie comboseture e 11 arie d'u stesse Vivaldi. 'U 1716 vedìe 'a rappresendazione de ''[[Arsilda, regina di Ponto]]'' ([[RV 700]]), assaije probbabbilmende 'nu successe, viste ca apprisse l'opere seguende ([[L'incoronazione di Dario]], [[RV 719]]) avenèrene proposte de le repliche cu 'u stesse, cast de uagnune (nnande nnande le star future [[Annibale Pio Fabbri]], [[Anna Viscenze Dotti]] e [[Marije Teresa Cotti]])<ref>cfr. [[Gastone Vio]], ''Una satira sul teatro veneziano di S. Angelo datata "febbraio 1717"'', Informazioni e studi vivaldiani, Meláne, Ricordi, 1989 - L'ipotese de 'na rappresendazione jndr'à 'u 1715, imbedite da 'u ''non fede'' de une de le censore pa materie d'u libbrette, avanzate da Remo Giazotto, non iacche riscondre jndr'à le documinde acchiate fine a osce a die. cfr. [[Eleanor Selfridge-Field]], ''A new chronology of Venetian opera and related genres, 1660-1760'', Stanford, Stanford University Press, 2007</ref>. 'U stesse anne avenìe rappresendate [[La costanza trionfante degli amori e degl'odii]] ([[RV 706]]), jndr'à 'u [[Tiatre San Moisè]] piccinne.
Jndr'à 'u stesse periode, 'a Pietà le commissionò diverse fatìe liturgece. Le cchiù 'mbortande averene state doje [[oratorie]]: 'u prime ''[[Moyses Deus Pharaonis]]'' (RV 643), resulte sfortunatamende perdute e 'u seconde, ''[[Juditha triumphans]]'' (RV 644), comboste jndr'à 'u 1716, jè une de le fatìe sacre cchiù note d'u Prevete Russe. Avenìe commissionate pe celebbrà 'a vittorie d'a [[Repubbleche de Venezia]] condre le [[Imbere Ottomane|Turche]] e 'a reconguiste de l'isola de [[Corfù]]. Totte le undece stuèzze, sia maschile ca femminile, avenèrene inderpretate da le uagnedde d'a Pietà e 'nu sacche de arie combrendevane parte pe struminde soliste cumme flaute doce, oboi, clarinette, viole d'amore, mandulline, ca servivane pe mettere in evidenze 'u talente de le uagnedde pure in struminde particolarmende rare e de non facile reperibbeletà pe l'epoche.
[[File:Teatro alla moda.jpg|left|thumb|''<nowiki>'</nowiki> tiatre a 'a mode'' de Benedette Marcello]]
Cumme rappresendande cchiù in viste d'u moderne stile operisteche, Vivaldi ha state une de le bersaglie d'u [[pamphlet]] satiriche ''[[Il teatro alla moda]]'', pubblecate anonime jndr'à 'u [[1720]] ma se sape ca avère state scritte da 'u museciste e letterate [[Benedetto Marcello]]<ref>Seconde a [[Remo Giazotto]], 'a famigghie Marcello, proprietarie d'u [[Tiatre Sand'Angele]], avère 'ndraprese senze successe 'na longa battagghie legale cu 'a direzione d'u stesse pa restituzione d'u palcosceneche. Avveramende 'nu sacche de otre studiuse onne smendite sta ipotesi: le conflitte erene inderne a 'a famigghie Marcello, cchiù ca 'mbrà lore e Andonie Vivaldi in persone, e soprattutte non ge riguardavane sulamende 'u [[Tiatre Sand'Angele]].
Pò jndr'à 'u 1722 [[Alessandro Marcello]] raccomandave Vivaldi presse 'a prengepesse [[Marije Livia Spinola Borghese]] (sonde stipate 'a lettere autografe de Marcello e 'na successive de Vivaldi): s'avere già sistemate tutte cose o non g'avere successe proprie ninde? - cfr.[[Fabrizio Della Seta]], ''Documenti inediti su Vivaldi a Roma'' in ''Antonio Vivaldi, Teatro musicale, cultura e società'' (a cura de Lorenzo Bianconi e Giuanne Morelli), Firenze, Leo S. Olschki editore, 1982, vol.2</ref>.
Benedetto Marcello, patrizio e maggistrate veneziane, eppure museciste stimante da 'nu sacche de condemboranèe sue (ingluse [[Johann Sebastian Bach]]), ere 'nu sostenitore de 'na visione aristocrateche e elitarie d'a museche, e ere picche ingline a apprezzà le aspette cchiù "popolare" d'a produzione operisteche de l'epoca soje. L'uneche referimende esplicite a Vivaldi jndr'à 'u ''Teatro alla moda'', tra l'otre, jè scunnute jndr'à 'u frondespizie, addò 'na serie de anagramme sconnene le nome de personagge assaije famose a l'epoche: 'mbrà chiste, ''"ALDIVIVA"'' se referisce chiaramende a Vivaldi.
Jndr'à 'u stesse frondespizie jè rappresendate 'nu gruppe de personagge sus a 'na ''peata'', e 'a figurette alate ca indosse 'nu cappidde da prevete e sone 'u cioline pò essere ca jè 'na carecature de Vivaldi. Pu reste, l'opere se propone de criticà e ridicolizzà aspette d'u tiatre musecale<ref>a parte l'ignoranze e l'approssimazione de le comboseture e de le libbrettiste, 'u pamphlet stigmatizze 'u narcisisme e 'a scarse professionalità de le candande, l'ingerenze de le mamme e de le protetture de le candande, e accussì condinuanne.</ref> ca erene estremamende diffuse a l'epoche (cumme attestate, pe esembie, da le ''Memorie'' de [[Carlo Goldoni]] e non ge sonde specificamende reconducebbele a l'attività de Vivaldi.
=== Le anne d'a maturità ===
[[File:Vivaldi1.jpg|thumb|right|175px|James Caldwall: ''Andonie Vivaldi'']]
Jndr'à 'u [[1717]] o [[1718]] avenìe offerte a Vivaldi 'u prestiggiose ingareche de ''[[maestre de cappelle|maestre de cappelle da camera]]'' a 'a corte d'u pringipe [[Assia-Darmstadt|Filippe de Assia-Darmstadt]], guvernatore de [[Mantova]] e note appassionate de museche. Scìe addà, addò remanìe pe ttre anne cchiù o mene: de stu periode, e precisamende d'a staggione 1720-1, ne remanene testimonianze de almene ttre opere 'mbrà le quale ''[[Tito Manlio]]'' ([[RV 738]] - vide [[#Opere|Opere]]) e diverse [[candate]] e [[serenate, museche|serenate]]. Cchiù nnande Vivaldi ha state a [[Meláne]], addò presendò jndr'à 'u [[1721]] 'u dramme pastorale sue ''[[La Silvia]]'' (RV 734) e jndr'à 'u [[1722]] l'oratorie ''L'adorazione delli tre re magi al bambino Gesù'' (RV 645, perdute). Sembre jndr'à 'u 1722 'u combosetore veneziane scìe a [[Rome]], addò avere state invitate da 'u [[papa Benedetto XIII]] a sunà pe jidde. Jndr'à 'u [[1725]] turnò a Venezia, addò jndr'à 'u stesse anne producìe quattre fatìe tiatrale.
Quiste jè pure 'u periode addò jidde screvìe ''[[Le quattro stagioni]]'', quattre congerte pe violine ca rappresendane le scene d'a nature in museche; probabbilmende l'idèe de comborre ste congerte l'avenìe quanne stave jndr'à le cambagne atturne a Mantova e furene 'na rivoluzione jndr'à congezione musecale: jndr'à lore Vivaldi rappresende 'u scorrere de le ruscelle, 'u cande de l'acidde, 'u latrate de le cane, 'u ronzie de le zanzare, 'u chiande de le pasture, 'a tembeste, le danzature 'mbriache, le nuttate silenziuse, le feste de cacce (sie da 'u punde de viste d'u cacciatore ca d'a prede), 'u paesagge ghiacciate, le peccinee ca slittane sus a 'u ghiacce e l'asckuà de le fuèche. Ogne congerte jè associate a 'nu sonette scritte da 'u stesse Vivaldi, ca descrive 'a scene raffigurate in museche. Avenerene pubblecate cumme le prime quattre congerte de 'na raccolte de dudece: ''[[Il cimento dell'armonia e dell'inventione]]'' Opus 8, pubblecate a [[Amsterdam]] da [[Michel-Charles Le Cène]] jndr'à 'u [[1725]].
Probbabbilmende duranne 'u periode sue a Mantova, Vivaldi canuscìe [[Anna Girò]] (''Anna Maddalena Teseire''), a l'epoche angore piccenne ('a date de nascita soje jè cchiù o mene atturne a 'u 1710). Cchiù nnande addevende allieve e protetta soje; Vivaldi allestì almene 15 rappresendaziune operisteche cu 'a partecipazione d'a Girò 'mbrà 'u 1723 e 'u 1740. Pure ca 'nu sacche de letterature non sciendifeche ave costruite de le ipotese fandasiuse sus a 'u rapporte 'mbrà lore e doje, a 'u mumende non g'esiste nisciune documende ca 'u prove.
=== Le urteme anne e 'a morte ===
[[File:Vivaldi Ghezzi.jpg|left|thumb|165px|Pier Leone Ghezzi: ''Andonie Vivaldi'' ([[1723]]) - [[Cetate d'u Vaticano]], [[Bibblioteche Apostoleche Vaticane]]]]
A l'apice d'a carriera soje, Vivaldi avìe 'nu scuènne de commissiune da le famigghie nobbile e reale d'[[Europe]]. 'A candate nuziale ''[[La Gloria, Imeneo]]'' (RV 687) avenìe scritte pu 'nzuramende de [[Luigge XV de Frange|Luigge XV]]. L'Opus 9, ''[[La cetra, Vivaldi|La cetra]]'', avenìe dedicate a l'[[Carlo VI d'u Sacro Romane Imbere|Imberatore Carlo VI]]. Vivaldi avìe l'occasione de 'ngondrà l'Imberatore in persone jndr'à 'u [[1728]], quanne jidde scìe a [[Trieste]] pe supervisionà 'a costruzione de 'nu puèrte nuève. Carlo ammirò tande 'a museche d'u Prevete Russe ca jidde stesse decìe de avere parlate cchiù cu 'u combosetore jndr'à queste occasione ca cu le menistre sue jndr'à doje anne. Le conferì 'u titele de [[Cavaliere, onoreficenze|cavaliere]], 'na medaglia d'ore e 'n'invite a scè a [[Vienna]]. Da 'a vanna soje Vivaldi avère date a l'Imberatore 'na copie d'u manoscritte de ''La cetra''. Comungue sta raccolte de congerte jè quase totta diverse da quedda pubblecate cu 'u stesse titele cumme Opus 9; quiste probbabbilmende avere state dovute a 'nu ritarde de stambe e allore Vivaldi avenìe costrette a riunì 'na collezzione imbrovvisate de congerte.
Jndr'à 'u [[1730]], accombagnate da l'attane, viaggiò a [[Vienna]] e a [[Praga]], addò l'opera soje ''[[Farnace, opere|Farnace]]'' (RV 711) avenìe rappresendate. Quacche opere tarde segnarene 'a coollabborazione cu doje de le cchiù granne libbrettiste tagliàne de l'epoche: ''[[L'Olimpiade|L'olimpiade]]'' e ''[[Catone in Utica, Vivaldi|Catone in Utica]]'' avenèrene scritte sus a 'nu [[libbrette]] de [[Pitre Metastasio]], 'u maggiore rappresentande d'u movimende de l'[[Accademie de l'Arcadia|Arcadia]] e poete cesarèe a 'a corte de Vienna, invece 'u libbrette d'a ''[[Griselda, Vivaldi|Griselda]]'' avenìe adattate da [[Carlo Goldoni]] uagnone da 'nu libbrette precedende de [[Apostolo Zeno]].
[[File:Charles VI (1685-1740), Holy Roman Emperor.jpg|thumb|right|175px|Carlo VI d'Asburgo]]
'A vite de Vivaldi, cumme quedde de 'nu sacche de comboseture d'u timbe sue, spicciò cu none picche difficoltà finanziarie. Le combosiziune sue non g'avenèvane cchiù particolarmende stimate a Venezia; le camgiaminde veloce de le guste musecale 'u mettèrene fore mode e Vivaldi, in risposte a tutte quiste, scacchiò de vennè 'nu conziderevole numere de le manoscritte sue a prezze insignificande pe finanzià 'na migraziona soje a Vienna. Le mutive d'a partenze de Vivaldi da Venezia non ge sonde chiare, ma pare ca ere indenzionate a 'ngondrà Carlo VI, 'u quale già avère apprezzate le combosiziune sue (Vivaldi dedecò ''La cetra'' a Carlo jndr'à 'u 1727) e, occupà 'na posizione de combosetore de corte presse 'a Corte 'Mberiale.
De cchiù 'a rafforzà 'a decisiona soje de scè a Vienna, e de lassà allore pe sembre l'Itaglie, avere state 'u verificarse de 'nu spiacevole episodie: a 'a vigilie de l'inizie de 'na staggione d'opere a [[Ferrara]], ca jndr'à quidde timbe faceve parte d'u [[State d'a Chiesera]], 'u cardinale de Ferrara recevìe tanda lettere eppure cu 'na certe insistenze da le nemice de Vivaldi, ca decedìe de proibbì pe pubbleche immoralità 'a staggione. Quiste a parte le danne economece avenìe conziderate da Vivaldi 'n'affronde tale ca decedìe de achiudere cu l'Itaglie. Jè assaije probabbele ca Vivaldi scì'e a Vienna pe mettere in scene certe opere sue a 'u al Kärntnertortheater.
Comungue, 'nu picche apprisse l'arrive sue a Vienna, jndr'à l'ottommre d'u [[1740]], Carlo murìe. Ne seguì 'na uerre de proporziune europèe, 'a [[Uerre de successione austriache]] ca obblegò 'a figghie, 'a future reggine e 'mberatrice [[Marije Terese d'Austria]], a fuscere in [[Ungheria]]. Stu trageche colpe de sfurtune, a parte ca avere fatte achiudere tutte le tiatre viennese 'mbonde a l'anne successive, lassò 'u combosetore senze protezzione reale e fonde de reddite. Sciute a le cozze, 'u piane sue, Vivaldi decedìe, forse purcé assaije malate e troppe povere, de nò turnà a Venezia e de remanè a Vienna. Pe tirà nnande s'acchiò a svennè otre manoscritte sue e infine 'mbrà 'a nuttate d'u [[27 luglie|27]] e 'u [[28 luglie]] [[1741]] murìe de ''infezione intestinale'' (o forse pe cause de [[asma bronchiale]], forme d'a quale avere sembre sofferte) jndr'à l'appartamende affittate da 'a vedove Marije Agate Wahlerin. 'A case, ca s'acchiave strategicamende vicine a 'u Kärntnertortheater, ere canusciute pure cumme ''Satlerisch Haus''; avenìe scettate 'nderre jndr'à 'u [[XIX sechele]].
'U 28 luglie avenìe brucate jndr'à 'na fossa comune a 'u Spitaller Gottsacker de Vienna ('a supposizione seconde 'a quale 'u uagnone [[Franz Joseph Haydn]] avère candate jndr'à 'u core duranne 'u brucamende de Vivaldi ha state pruvate cumme fause). 'U luèche d'u brucamende de Vivaldi stè a fianghe d'a [[Karlskirche]] de Vienna, jndr'à l'area de 'n'istitute tecniche. 'A case addò vevìe duranne 'u breve periode viennese avenìe scettate 'nderre e a 'u poste sue ste osce a die l'Hotel Sacher. Targhe pa memoria sohe onne state mise jndr'à tutte e doje le poste, cumme pure sonde presende 'na "Vivaldi star" jndr'à Musikmeile viennese e 'nu monumende jndr'à ''Rooseveltsplatz''. Scalugnate 'u stesse, pure 'a museca soje avenìe mise da parte, addò remanìe fine a quase 'a metà d'u XX sechele.
== 'A museche de Vivaldi ==
{{Nota
|allineamento=sinistra
|larghezza=370px
|titolo='Nu violiniste apprezzate e 'nu combosetore criticate
|contenuto=
[[File:Vivaldis first edition of Juditha triumphnas.jpg|150px|left]] Pure cu tutte le merite ca a jidde l'avènene attribbuite relativamende a 'u sviluppe d'u congerte, Vivaldi avenìe lodate da le condemboranèe cchiù cumme violiniste ca cumme conbosetore. Esemblare avère state l'idèe ca 'u celebre [[Carlo Goldoni]] avìe sus a 'u Prevete Russe, apprisse ca jidde mettìe in museche 'u libbrette ''La Griselda'' de [[Apostolo Zeno]] revisionate da 'u stesse Goldoni, conziderannele ''<nowiki>'</nowiki>n eccellende sunatore de violine e 'nu mediocre combosetore''<ref>C. Goldoni, ''Mémoires'', Parigge, 1787</ref>. [[Johann Friedrich Armand von Uffenbach]], ca duranne 'u carnevale d'u 1715 stave a Venezia, pigghiò parte a 'n'esibbizione de Vivaldi e facìe vedè cchiù inderesse pa tecnica soje de violiniste ca pa bravura combosetiva soje. Allore jidde repurtò: ''... M'a avveramende strabbigliate pe cumme jè in grade de sunà 'u violine; jidde inghianave cu le dicete 'mbonde a 'nu pele da 'u pondicelle, tande da nò lassà spazie cchiù pe l'arche...'' . [[William Hayes]], ca acchiò generalizzate le opiniune ca Avison avère jndr'à le combronde d'u Prevete Russe, sostenìe ca Vivaldi avère 'na grandiose padronanze d'u strumende sue (violine), ma pure 'na vena combosetive debole ca non ge le permetteve de producere parte bbuène.}}
Innovanne da 'u profonne 'a museche de l'epoche, Vivaldi ha date cchiù evidenze a 'a strutture formalee ritmeche d'u [[congerte, combosizione musecale|congerte]], cercanne ripetutamende condraste armonece e invendanne teme e melodie inconsuete. 'U talente sue consisteve jndr'à 'u comborre 'na museche none accademeche, chiare e espressive, tale da putè essere apprezzate da 'u granne pubbleche e none sulamende da 'na minoranze de specialiste.
Vivaldi avère state favorevolmende oggette d'nderesse d'a stessa criteche tedesche condemboranèe. 'Mbrà le tedesche se arrecordane in particolare, [[Johann Adam Hiller]], [[Ernst Ludwig Gerber]] e 'u flautiste e combosetore [[Johann Joachim Quantz]].
Jidde referìe de avere scultate quacche congerte (probbabbilmende de ''[[L'estro armonico]]'') d'u Prevete Russe a [[Pirna]] jndr'à 'u [[1714]] e jidde stesse le definì ''<nowiki>'</nowiki>nu nuève genere de stuèzze musecale da le magnifece retornelle'' (quiste ha state une de le maggiore recanusceminde a Vivaldi da vanne de personalità coeve).
'A museca soje avìe infatte 'nu notevole influsse sus a 'u stile de diverse comboseture sia austriace ca tedesche. 'Mbrà chiste 'u cchiù famose avère state [[Johann Sebastian Bach]], 'u quale avenìe grandemende influenzate da 'a forme d'u [[congerte, composizione musecale|congerte]] vivaldiane: jidde interiorizzò a 'nu punde tale certe congerte vivaldiane da vulerle trascrivere pe clavicembale soliste o pe une o cchiù clavicembale e orchestre, 'mbrà chiste 'u famose ''[[L'estro armonico|Congerte pe quattre viuline, arche e clavicembale op. 3 n. 10]]'' (RV 580). Fine a 'nu picche de timbe fa se penzave ca avere state Vivaldi a trascrivere pe viuline certe opere de Bach. Sule recendemende ha state demostrate ca 'u trascrittore ha state Bach 'u quale, a dicere totte 'a veritate, non ge se limitò a 'a pura trascrizione, ma ha arricchite sistematicamende 'a trame vivaldiane da 'u punde de viste condrappundisteche.
Vivaldi ha state apprezzate pure jndr'à l'ambiende musecale frangese, jndr'à 'u quale se ponne notà l'organiste [[Michel Corrette]] e [[Pierre Gaviniès]]. 'A notorietà soje in [[Frange]] condinuò pe 'nu certe periode pure apprisse 'a morta soje: se arrecorde infatte ca [[Jean-Jacques Rousseau]] jndr'à 'u [[1775]] facìe 'nu riarrangiamende pe flaute d'a ''Primavera''.
[[File:Young Bach2.jpg|thumb|right|[[Johann Sebastian Bach]]. 'U modelle de Vivaldi ha state determinande pe l'evoluzione d'u stile sue.]]
Ha state invece criticate assaije da le 'nglise, pe esembie [[Charles Avison]] diceve ca 'a museca soje ere adatte a fà ''divertì le peccinne''. Pure cu ste affermaziune, in vita 'a museca strumendale soje avìe successe jndr'à totte l'Europe e ha state oggette de numerose ristambe sia frangise ca 'nglise.
In [[Itaglie]], pure ca avere fortemende influenzate e rinnovate 'a museche strumendale de l'epoche, ha state praticamende ignorate da le studiuse coeve e le fatìe tiatrale sue apprisse 'a morta soje onne cadute jndr'à l'obblie cchiù totale, quiste a cause d'a mode de l'epoche addò, jndr'à l'Itaglie d'u Settecinde, se esiggevane sembre auture nuève e museche nuève.
Vivaldi jè conziderate une de le maestre d'a scola barocche tagliàne, basate sus a forte condraste sonore e sus a le armonie semblice e suggestive.
Praticamende dimendicate durande le staggiune d'u [[Classicisme]] e d'u [[Romandicisme]], ingondrò 'u guste de le museciste d'u prime Novecinde. Apprisse 'a rescoperte de l'opera soje jndr'à 'u seconde dopouerre (grazie pure a 'a nascite de ente cumme l'[[Istitute Tagliàne Andonie Vivaldi]], dedite a 'u studie e a 'a diffusione d'a museche vivaldiane) Vivaldi jè osce a die une de le comboseture cchiù amate e ascultate d'u [[Barocco]], pure ca none tutte le museciste d'u XX sechele onne mostrate tuttavie 'u stesse endusiasme: [[Igor Stravinskij]] decìe provocatoriamende ca «Vivaldi ''avessa'' scritte pe cinghecinde vote 'u stesse congerte».
{{clear}}
[[File:Vivaldi.jpg|left|thumb|180 px|Anonime: ''Ritratte presunde de Andonie Vivaldi'' ([[1700|1700 circa]])<br />
[[Bologne]], [[Musèe 'ndernazionale e bibblioteche d'a museche]].]]
== Cataloghe de le opere ==
'U cataloghe de le opere de Vivaldi jè particolarmende larie e comblesse. 'A granna fame da quale godette jndr'à totte Europe purtò a 'a dispersione de le manoscritte sue 'mbonde a l'anghele cchiù lundane d'u vecchie condinende.
Non g'è allore rare ca, in seguite a 'u reordine de le collezziune de manoscritte de 'na bibblioteche se rindraccene combosiziune scanusciute de le quale s'avere perse notizie da sechele, cumme accadute recendemende a [[Dresda]].
Otre elemende de confusione jè l'esistenze de diverse cataloghe de le opere sue, ca 'mbrà lore sonde discordande pe quidde ca riguarde 'a numerazione e 'a cronologgie de le opere, 'mbrà le quale, sulamende de recende 'u [[Cataloghe Ryom]] (condraddistinte da 'a sigle RV) pare ca ave raggiunde 'u status de riferimende universale. Non g'è comungue rare acchià angore osce a die pubblecaziune musecale ca fanne referimende a 'na catalogazione diverse.
'U "corpus" de le combosiziune vivaldiane jè fatte cchiù o mene de 600 'mbrà congerte e sunate, quase 300 de le quale pe une o cchiù [[viuline]], 30 cchiù o mene pe [[violongelle]], 39 pe [[fagotte]], 25 pe [[flaute]], 25 pe [[oboe]] etc. 'mbonde a tuccà struminde cumme 'u [[liute]], 'u [[mandulline]] e otre struminde raramende ausate in funzione congertisteche, a l'epoche.
A le combosiziune strumendale, se affianghe 'na notevole produzione de museca sacre, ca tène 'nu picche de mene de 'nu cendinaie de combosiziune; assaije 'mbortande jè 'a produzione de museca vocale, ca combrende cchiù de cinde candate e arie.
Spiccianne l'attività soje de operiste ha state recendemende rescuperte. Jedde se combone de cchiù o mene 45 titele, assaije de le quale, purtroppe, s'onne sciute a perdere pa vanna musecale.
{{nota
|titolo='U cataloghe Ryom de le opere de Vivaldi (Verzeichnis der Werke Antonio Vivaldis)
|allineamento=destra
|contenuto=
[[File:Estro Armonico.jpg|center|150px|]]
Diverse musecologe d'u XX sechele onne ccrejate cataloghe de le comboseziune d'u Prevete ussem ijndr'à 'nu mode cchiù o mene indipendende l'une da l'otre, sus 'a base de le opere ggià note a l'epoche d'a lore combilazione e arrengannele seconde criterie differnde. Ne iesse fore 'na certa difficoltà a recanoscere le corrispondenze, tande cchiù ca le prime sonde ovviamende mene comblete. Le cataloghe sonde citate cu le sigle seguende:
:
* '''P''' cataloghe de [[Marc Pincherle]],
* '''RC''' cataloghe de le ediziene [[Casa Ricordi|Ricordi]] (comboste da [[Gian Frangische Malipiero]]),
* '''RN''' cataloghe de Mario Rinaldi,
* '''F''' cataloghe de Andonie Fanna,
* '''RV''' cataloghe de Peter Ryom (signifeche : "Ryom Verzeichnis" e none "Repertorio Vivaldiano" !).
Comboste jndr'à 'u [[1973]], e aggiornate da allore in occasione de retrovaminde de opere nuève, st'urteme jè 'u cchiù comblete e se tende oramaje a ausarle universalmende, soprattutte in ambiende discografeche.
<p style="text-align: right;">([[Cataloghe Ryom|Conzulte 'u '''cataloghe''']])</p>
}}
== ''Renaissance'' vivaldiane: 'u funne Foà-Giordano ==
'A [[Bibblioteche Nazionale Universitarie de Torino]] tène 'a cchiù 'mbortande collezzione de [[partiture|partiture autografe]] de Vivaldi. 'A storie de l'accattamende sue jè accussì straordinarie da parè 'nu romanze.
Quanne jndr'à l'autunne [[1926]], 'u direttore d'u ''Collegge Salesiane San Carlo'' de [[Borghe San Martine]] ([[Casale Monferrato]]), don Federico Emanuel, indraprese certe fatìe de manutenzione avìe l'idèe, pe cogghiere le funne necessarie, de mettere in vendite andiche manoscritte musecale ca tenève 'a bibblioteche d'u Collegge. Cu l'indenzione de canoscere 'u prizze da proporre a le [[andiquarie]], passò le spartite a 'u musecologhe e direttore d'a Bibblioteche Nazionale de Torino, Luigi Torri ([[1863]]-[[1932]]), ca affidò sta fatìe a [[Alberto Gentili]] ([[1873]]-[[1954]]), professore de [[storie d'a museche]] de l'università.
Le volume gruèsse d'a collezione tenèvane quatturdece opere de Andonie Vivaldi, museciste allore picche canusciute a 'u granne pubblehce; stavane pure opere de otre comboseture, in particolare de [[Alessandro Stradella]]. Inderessate a none vulè disperdere 'na raccolta accussì eccezzionale, le esperte cercarene 'na soluzione pe farla accattà da 'a Bibblioteche de Torino, ca nò tenève le turnise jndr'à 'u ualanze.
'Na soluzione avenìe acchiate da Alberto Gentili: riuscì a convingere 'nu ricche agente de camnge, [[Roberto Foà]], a accattà 'a raccolte e de fà 'nu riale a 'a bibblioteche in memorie d'u figghie uagnuone sue Mauro, muèrte prematuramende quacche mese apprime e pu quale 'u funne avèra tenè 'u nome sue. Comungue, avenne esaminate le manoscritte vivaldiane, Gentili scuprì ca chiste facevane parte de 'na raccolte cchiù 'mbortande d'a quale se mettìe 'ngape de scuprì 'a vanna mangande. Le opere cedute da le salesiane erane 'nu lascite d'u marchese [[Marcello Durazzo]] ([[1842]]-[[1922]]): grazie a l'aiute de esperte de genealoggie, s'idendificò jndr'à 'u [[1930]] 'u proprietarie de le otre volume d'a collezzione iniziale, figghie d'u frate de l'otre proprietarie, [[Flavio Ignazio]] ([[1849]]-[[1925]]), ca javetave a [[Genova]]. S'abbesognò de totte 'a pascenze e l'abbilità d'u marchese genovese [[Faustino Curlo]] ([[1867]]-[[1935]]) pe avè da 'u detentore ca sta seconda raccolte avenesse cedute pe recostruì definitivamende l'inzieme iniziale.
Siccome pure jndr'à stu case 'a Bibblioteche de Torino non ge tenève le turnise pe accattà 'a collezione, Alberto Gentili acchiò 'n'otre mecenate, l'industriale [[Filippe Giordano]] ca accettò de accattà 'a raccolte e de farne done a 'a Bibblioteche de Torino pe arrecurdà 'u figghie Renzo, muèrte da picche timbe a l'età de 4 anne. Le doje funne accussì riunite remanerene comungue distinte, sotte 'u nome rispettivamende de Raccolte Mauro Foà e Raccolte Renzo Giordano; le 27 colume de manoscritte vivaldiane (quase tutte autografe) combrendene 80 [[candate]], 42 [[museche sacre|opere sacre]], 20 opere, 307 brane strumendale e l'[[oratorie, museche|oratorie]] ''[[Juditha triumphans]]''.
Da le ricerche fatte resultò ca l'indere collezione avère appartenute a 'u [[conde]] [[Giacomo Durazzo, conde|Giacomo Durazzo]], ambasciatore d'[[Austria]] a [[Venezia]] da 'u [[1764]] a 'u [[1784]], e avère state trasmesse pe successione jndr'à l'illustre famigghia genovese.
Le musecologe non ge puterene sfruttà rapidamende sta scuperte eccezzionale purcé Alberto Gentili, a 'u quale de deritte de studie e pubblecazione avèrane state espressamende riservate, ere ebbreo e cumme tale avenìe bloccate a cause de le [[legge razziale]] d'u [[fascisme]] tagliàne.
Ha state sulamende apprisse 'a [[seconda uerra mundiale]] ca 'u studie e 'a pubblecazione puterene essere purtate a termine.
== Reputazione postume ==
[[File:8106 - Venezia - Calle della Pietà - Lapide Vivaldi - Foto Giovanni Dall'Orto 8-Aug-2007.jpg|right|300 px|Lapide a memoria d'u combosetore in Calle d'a Pietà a Venezia.]]
Vivaldi remanìe scanusciute pe le congerte sue pubblecate e lariamende ignorate 'mbonde apprisse 'a renascite de l'inderesse pa museche de [[Johann Sebastian Bach|Bach]], accumenzate grazie a [[Felix Mendelssohn|Felix Mendelssohn-Bartholdy]].
Addiritture pure 'a fatìa soje cchiù famose, ''[[Le quattro stagioni]]'', non ge ha state famose jndr'à l'ediziona soje origgenale. A le inizie d'u [[XX sechele]] 'u congerte in stile vivaldiane comboste da [[Fritz Kreisler]]<ref>Congerte pe viuline e strumende a tastiere (RV Anh. 62)</ref>, 'u quale ha state fatte passà da 'u stesse autore cumme 'na fatìe origgenale d'u Prevete Russe, aiutò a 'u resorgimende de Vivaldi da l'anonimate. Quiste spengìe 'u studiose frangese Marc Pincherle a accumenzà 'na fatìe accademeche sus a l'opere d'u combosetore veneziane.
'A scoperte de 'nu sbuènne de manoscritte de Vivaldi e l'accattamende da vanne d'a [[Bibblioteche Nazionale Universitarie de Torino]] purtò a 'nu rinnovate inderesse pe Vivaldi. 'A renascite de le fatìe non pubblecate de Vivaldi jndr'à 'u XX sechele se avìe grazie soprattutte a l'imbegne de [[Alfredo Casella]], ca jndr'à 'u [[1939]] organizzò l'oramaje storeche Sumane de Vivaldi, jndr'à quale avenèrene rescuperte 'u [[Gloria RV 589]] e ''[[L'Olimpiade|L'olimpiade]]'' (RV 725). Da 'a [[Seconda uerra mundiale]] le combosiziune de Vivaldi onne state oggette de 'nu successe universale e cu l'avvende de l'[[esecuziune filologgeche]] aumendò angore de cchiù 'a fama soje. Jndr'à 'u [[1947]] l'omme d'affare veneziane [[Andonie Fanna]] funnò l'[[Istitute Tagliàne Andonie Vivaldi]], cu 'u combosetore [[Gian Frangische Malipiero]] cumme direttore artisteche, cu l'intente de promuovere 'a museche de Vivaldi, 'a pubblecazione de ediziune nove de le fatìe sue.
'A museche de Vivaldi, inzieme a quedde de [[Wolfgang Amadeus Mozart|Mozart]], [[Pëtr Il'ič Čajkovskij|Čajkovskij]] e [[Arcangelo Corelli|Corelli]], ha state ingluse jndr'à le teorie de [[Alfred Tomatis]] sus a l'effette d'a museche sus a 'u combortamende umane e avène ausate jndr'à [[terapie musecale]].
== Vivaldi a 'u cineme ==
In ambite cinematografeche, cumme personagge Vivaldi iesse jndr'à 'u film ''[[Piccole delitte veneziane]]'' d'u 1989 dirette da [[Étienne Périer]], film ingentrate sus a 'n'episodie d'a vite de [[Carlo Goldoni]].
'N'otre film - ''[[Vivaldi, un prince à Venise]]'' - combletate jndr'à 'u [[2005]] da 'na co-produzione tagliàne-frangese, sotte 'a direzione de [[Jean-Louis Guillermou]] e cu 'a partecipazione cumme inderprete de [[Stefano Dionisi]], jndr'à parte de Andonie Vivaldi e de [[Michel Serrault]], jndr'à 'u ruole d'u vescove de Venezia; queste jè 'a prima pellicole sus 'a vite de Vivaldi.
'N'otre film angore ispirate sus a biografije de Andonie Vivaldi jè in preparazione, cu 'u titele provvisorie ''Vivaldi'', prodotte da [[Boris Damast]] e cu [[Joseph Fiennes]] ca inderprete Vivaldi; 'u cast vede pure 'a partecipazione de [[Malcolm McDowell]], [[Jacqueline Bisset]] e [[Gérard Depardieu]].
== 'A museche strumendale ==
=== Raccolte a stambe ===
{| {{prettytable|font-size=100%|width=100%}}
|+
|- bgcolor="#EFEFEF"
! Opus !! Titole !! Editore
|-
| [[Dodece sonate, Op. 1, Vivaldi|Opus I]] || 12 sonate pe doje viuline e basso condinue<ref>''Suonate da camera a trè, doje viuline e violone ò cembalo''</ref> || [[Venezia]], [[Gesèppe Sala|G. Sala]], [[1703]]
|-
| [[Dodece sonate, Op. 2, Vivaldi|Opus II]] || 12 sonate pe viuline e basso condinue<ref>''Sonate a viuline e basso pu cembalo''</ref> || [[Venezia]], A. Bortoli, [[1708]]
|-
| [[L'estro armonico|Opus III]] || ''[[L'estro armonico]]'', 12 congerte<ref>1 pe quattre viuline, 3 pe quattre viuline e violongelle, 2 pe doje viuline, 2 pe doje viuline e violongelle, 4 pe viuline, arche e basso condinue</ref> || [[Amsterdam]], [[Estienne Roger|E. Roger]], [[1711]]
|-
| [[La stravaganza|Opus IV]] || ''[[La stravaganza]]'', 12 congerte<ref>1 pe doje viuline e violongelle, 4 pe doje viuline, 7 pe viuline</ref> || [[Amsterdam]], [[Estienne Roger|E. Roger]], [[1716]]
|-
| [[Opus V]] || 6 sonate pe une e doje viuline e basso condinue<ref>Seconda parte de l'op. 2</ref> || [[Amsterdam]], [[Jeanne Roger|J. Roger]], [[1716]]
|-
| [[Opus VI]] || 6 congerte pe viuline, arche e basso condinue || [[Amsterdam]], [[Jeanne Roger|J. Roger]], [[1719]]
|-
| [[Opus VII]] || 12 congerte<ref>2 pe oboe e 10 pe viuline, arche e basso condinue ''Concerti à cinque stromenti, tre violini, alto viola e basso continuo... uno è con oboe''</ref> || [[Amsterdam]], [[Jeanne Roger|J. Roger]], [[1720]]
|-
| [[Il cimento dell'armonia e dell'inventione|Opus VIII]] || ''[[Il cimento dell'armonia e dell'inventione]]'', 12 congerte<ref>10 pe viuline e 2 pe oboe o viuline, arche e basso condinue</ref> || [[Amsterdam]], [[Michel-Charles Le Cène|M.-C. Le Cène]], [[1725]]
|-
| [[La cetra, Vivaldi|Opus IX]] || ''[[La cetra, Vivaldi|La cetra]]'', 12 congerte<ref>11 pe viuline e 1 pe doje viuline, arche e basso condinue</ref> || [[Amsterdam]], [[Michel-Charles Le Cène|M.-C. Le Cène]], [[1727]]
|-
| [[Opus X]] || 6 congerte pe flauto traverse, arche e basso condinue || [[Amsterdam]], [[Michel-Charles Le Cène|M.-C. Le Cène]], [[1729]]
|-
| [[Opus XI]] || 6 congerte<ref>5 pe viuline e 1 pe oboe, arche e basso condinue</ref> || [[Amsterdam]], [[Michel-Charles Le Cène|M.-C. Le Cène]], [[1729]]
|-
| [[Opus XII]] || 6 congerte<ref>5 pe viuline e 1 pe arche e basso condinue ''Sei concerti a violino principale, violino primo e secondo, alto viola, organo e violoncello''</ref> || [[Amsterdam]], [[Michel-Charles Le Cène|M.-C. Le Cène]], [[1729]]
|-
| [[Il pastor fido|(Opus XIII)]] || ''[[Il pastor fido, sonate|Il pastor fido]]'', 6 sonate pe musette o ghironda, flauto traverse, oboe, viuline e basso condinue.<ref>Il pastor fido, ''sonates pour la musette, viele, flûte, hautbois, violon avec la basse continüe''. Seconde studie recende, l'opere non g'è attribbuibbele a Vivaldi, ma jè 'nu cendone de brane vivaldiane rielabborate in forme de muveminde de sonate, probbabbilmende a opere de Nicolas Chédeville</ref> ''(spuria)''|| [[Parigge]], Mme Boivin, [[1737]]
|-
| [[6 sonate pe violongelle, Andonie Vivaldi|(Opus XIV)]] || 6 sonate pe violongelle e basso condinue || [[Parigge]], edizione Le Clerc le cadet - Le Clerc-Boivin, [[1740]]
|}
=== Sonate e concerti ===
Vivaldi combonìe cchiù o mene 90 sonate le quale presendane sie 'na forme ca 'nu stile conservative, riflettenne accussì l'imbortanze ca avìe in Itaglie stu genere. Le sonate a tre op. 1 e 5 resendene fortemende de l'influsse de le fatìe da camere de [[Arcangelo Corelli]], invece le sonate pe 'nu strumende, scritte soprattutte pu viuline, violongelle e [[fiate|struminde a fiate]], presendane 'nu stile miste 'mbrà 'a [[sonate da chiesera]] ca da [[sonate da camera|camera]]. 'Mbrà le sonate sue cchiù 'mbortande se arrecordane le RV 68, RV 70, RV 71 e RV 77, le quale probbabbilmende andiciparene le duette op. 3 de [[Jean-Marie Leclair]]<ref>New Grove Dictonary of Music and Musicians, Vivaldi</ref>.
{{'Ndruche pure|Cataloghe de le opere de Vivaldi}}
{| {{prettytable||||font-size=90%}}
|+
|-
|colspan="5" style="padding-left:10px; font-size:150%; line-height:150%; border: 1px solid #888;"| '''Sonate''' <ref>M. Talbot, ''op. cit.'', pag. 120</ref>
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;" id="61_sonate_per_uno_strumento_e_basso"| '''61 sonate pe 'nu strumende e basso'''
|-
! N° !! Strumende
|-
| 40 || [[viuline]]
|-
| 9 || [[violongelle]]
|-
| 6 || [[musette]] o [[ghironda]], [[viuline]], [[oboe]], [[flauto]]
|-
| 4 || [[flauto]]
|-
| 1 || [[oboe]]
|-
| 1 || [[flauto a becco|flauto dritte]]
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''27 sonate a ttre (doje struminde e basso)'''
|-
! N° !! Strumende
|-
| 20 || [[viuline|doje viuline]]
|-
| 5 || [[struminde musecale|doje struminde diverse]]
|-
| 1 || [[oboe|doje oboe]]
|-
| 1 || [[flauto|doje flaute]]
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''3 sonate a quattre (quattre parte strumendale)'''
|-
| 2 || [[viuline|doje viuline]], [[viole, museche|viole]] e [[basso condinue|basso]]
|-
| 1 || [[viuline|doje struminde diverse]], [[oboe]], [[chalumeau]] e [[organo, museche|organo]] obbligate
|-
|colspan="5" style="padding-left:10px; font-size:150%; line-height:150%; border: 1px solid #888;"| '''Congerte'''<ref>M. Talbot, ''op. cit.'', pag. 132</ref>
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''329 congerte cu 'nu strumende soliste'''
|-
! N° !! Strumende
|-
| 220 || [[viuline]]
|-
| 37 || [[fagotte]]
|-
| 27 || [[violongelle]]
|-
| 19 || [[oboe]]
|-
| 13 || [[flauto]]
|-
| 7 || [[viole d'amore]]
|-
| 3 || ''[[flautine]]''
|-
| 2 || [[flauto doce|flauto dritte]]
|-
| 1 || [[mandulline]]
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''45 congerte doppie (doje struminde soliste, orchestre d'arche e condinue)'''
|-
! N° !! Strumend
|-
| 25 || [[viuline|doje viuline]]
|-
| 11 || [[struminde musecale|doje struminde diverse]]
|-
| 3 || [[oboe|doje oboe]]
|-
| 2 || [[corne frangese|doje corne]]
|-
| 1 || [[violongelle|doje violongelle]]
|-
| 1 || [[mandulline|doje mandulline]]
|-
| 1 || [[flauto|doje flaute]]
|-
| 1 || [[trombe|doje trombe]]
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''34 congerte de gruppe (cchiù de doje struminde soliste, orchestre d'arche e condinue)'''
|-
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''4 congerte pe doje orchestre d'arche e soliste (o cchiù soliste)'''
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''22 congerte da camera (da 3 a 6 struminde soliste e condinue)'''
|-
|colspan="5" style="padding-left:15px; font-size:120%; border: 1px solid #999;"| '''44 congerte pe orchestre d'arche e condinue'''
|-
|}
== 'A museche vocale ==
=== Opere ===
Osce a die de Vivaldi ne arrivane, parziale o comblete, 21 opere, tutte dramme pe museche, le quale da 'u punde de viste drammateche seguone le tipece canone de l'[[opere seria]] de l'epoche. 'A museche jè comunguq vitale e ricche de inventive. Pò non g'è rare acchià in certe "pasticce" d'a tarda maturità d'u Prevete Russe arie de otre comboseture condemboranèe, cumme [[Leonardo Leo]], [[Geminiano Giacomelli]], [[Johann Adolf Hasse]] e [[Giuanne Battista Pergolesi]]. Pe le ''pasticce'' allestite da otre comboseture cu arie de Vivaldi, abbesogne conzultà 'a sezione de le [[Combosiziune collettive de Vivaldi, Anhang|Anhang]]
{| {{prettytable|font-size=92%|width=100%}}
|+
|- bgcolor="#EFEFEF"
! N° !! Titele !! Libbrette !! Prime esecuzione !! Partiture (state de conservazione) !! Note !! Rielabborazione o riprese !! Arie sparse (quantità e locazione) !! Arie sparse (numerazione Ryom<ref>''[[Peter Ryom]], RV 749'', '''<nowiki>'</nowiki>'Mbormaziune e Studie Vivaldiane''', ''13, 1993'') - recensione comblete de tutte le testimone vivaldiane certe e presunde canusciute</ref> / Strohm<ref>conzultà 'a vosce '''"Andonie Vivaldi"''' in ''[[Reinhard Strohm]]: Italienische Opernarien des frühen Settecento, Analecta Musicologica 16/1, Köhi 1976'' - 'u prime cataloghe de le ''arie sparse'', ma osce a die incomblete rispette a quidde de Ryom (vide note de sus) - </ref>)
|-
| [[RV 695]] || ''[[L'Adelaide]]'' || [[Andonie Salvi]]? || [[Verona]], Filarmonico, [[carnevale]] [[1735]] || perse || ded. A. Grimani || || || ||
|-
| [[RV 696]]/nclass. [[RV Anh. 88]] || ''[[Alvilda, regina de' Goti]]'' || [[Apostolo Zeno]] (da ''L'amor generoso'' o da ''L'amazzone corsara'' di G. C. Corradi) || [[Praga]], Sporck, [[primavera]] [[1731]] || perse || quacche arie de [[Andonie Vivaldi]] (a parte ''le arie bernesche'') - Pasticce arrangiate da l'imbresarie [[Andonie Denzio]] partenne da 'a partitura soje [[RV 709-A]]<ref>[[Daniel Evan Freeman]], ''The opera theater of count Franz Anton von Sporck in Prague (1724-35)'', University of Illinois, 1987</ref> || || || ||
|-
| [[RV 697-A]] || ''[[Argippo]]'' || [[Dumeneche Lalli]] || [[Vienna]], [[1730]] || perse || quacche concordanze cu [[RV Anh. 137]] || || ||
|-
| [[RV 697-B]] || ''[[Argippo]]'' || [[Dumeneche Lalli]] || [[Praga]], Sporck, [[autunne]] [[1730]] || perse || 6 arie databbele atturne a 'u 1733<ref>vide [[Reinhard Strohm]], ''Argippo in "Germania"'', '''Studi Vivaldiani''', 8, 2008</ref> appartenende a 'na riprese successive de l'Argippo (vide [[RV Anh. 137]]) onne state acchiate da 'u direttore [[Ondrej Macek]] <ref>[https://web.archive.org/web/20080524055958/http://afp.google.com/article/ALeqM5icpaMg_OPFU5P0jQEz8quwZxtz_w AFP: Long-lost Vivaldi opera to play in Prague after 278-year hiatus<!-- Titolo generato automaticamente -->]</ref> || || ||
|-
| [[RV 698]]/nclass. [[RV Anh. 89]] || ''Aristide'' || [[Carlo Goldoni]]? || [[Venezia]], San Samuele, [[autunne]] [[1735]] || perse || fausamende attribbuite a Vivaldi (vide [[RV Anh. 89]]) || || || || ||
|-
| [[RV 699-A]] || ''[[Armida al campo d'Egitto]]'' || [[Giuanne Palazzi]]<ref>Da [[Torquato Tasso]]</ref> || [[Venezia]], San Moisè, [[15 febbrare]] [[1718]] || perse || L'aria ''Agitata de' venti dall'onte'' jè riausate da [[Georg Philipp Telemann]] jndr'à '''Ulysses''' ([[RV Anh. 126]]) || riprese ''Armida al campo d'Egitto'', vide [[RV 699-B]]; ''Gl'inganni per vendetta'', vide [[RV 720]]/[[RV 699-C]]; ''Armida al campo d'Egitto'', vide [[RV 699-D]] - 'na riprese pure a [[Lodi]] jndr'à 'u [[1719]], ca, però, manghe jndr'à 'u [[Cataloghe Ryom]] <ref name=autogenerato2>cfr.[[Reinhard Strohm]] - ''The operas of Antonio Vivaldi'', 2 vol., Firenze, Leo S. Olschki Editore, 2008</ref> || || ||
|-
| [[RV 699-B]] || ''Armida al campo d'Egitto'' || [[Giuanne Palazzi]], (da [[Torquato Tasso]]) || [[Mantova]], Arciducale, [[24 abbrile]] [[1718]] || part. perse || a giudicà da 'u libbrette quase identiche a [[RV 699-A]] (quacche inserzione da [[RV 737]]) || || ||
|-
| [[RV 699-D]] || ''[[Armida al campo d'Egitto]]'' || [[Giuanne Palazzi]], (da [[Torquato Tasso]]) || [[Venezia]], Sand'Angele, [[12 febbrare]] [[1738]] || stipate (manghe 'u II atto) || tène doje arie de [[Leonardo Leo]] - partiture praticamende identiche a [[RV 699-A]] - stipate in '''I-Tn''' ''Foà 38'' || ... || 1 aria superstite d'u II atto in '''DK-Kb'''<ref>Da aquuà a scè nnande se designeranne le bibblioteche ca ospitescene manoscritte vivaldiane cu le sigle fornite da 'u [[RISM]] ''Repertoire International des Sources Musicales''</ref> (''Chi alla colpa fa tragitto'') || ''Ryom n.223,227,229,209,170 - Strohm n.-,166,225,11,16''
|-
| [[RV 700]] || ''[[Arsilda, regina di Ponto]]'' || [[Dumeneche Lalli]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[27 ottommre|27]] o [[28 ottommre]] [[1716]] || conzervate (2 testimone) || partiture in '''I-Tn''' ''Foà 35'' (1 autografe e 1 copie) - almene 10 arie alternative jndr'à l'autografe, 'a copie presende 13 arie in mene || || 17 arie in '''D-Dlb''' ''(Mus.1-F-30)'' || ''Ryom n.76-91 - Strohm n.73-78'' ||
|-
| [[RV 701]]/[[RV 706-B]] || ''Artabano, rè de' Parti'' || [[Andonie Marchi]] || [[Venezia]], San Moisè, [[carnevale]] [[1718]] || perse || riprese de [[RV 706-A]] || || || ||
|-
| [[RV 701]]/[[RV 706-C]] || ''Artabano, rè de' Parti'' || [[Andonie Marchi]] || [[Vicenza]], Garzerie, [[carnevale]] [[1719]] || perse || || || || ||
|-
| [[RV 702-A]] || ''[[L'Atenaide]]'' || [[Apostolo Zeno]] || [[Firenze]], Pergola, [[20 dicemmre|20]] o [[29 dicemmre]] [[1729]] || perse || ause de quacche arie tratte da [[RV 711]] e [[RV 728|728]] || ''L'Atenaide'', vide [[RV 702-B]] || || ||
|-
| [[RV 702-B]] || ''[[RV 702-B|L'Atenaide]]'' || [[Apostolo Zeno]] || [[1731]] o [[1732]]? || stipate (non autografe) || partiture quase identiche a [[RV 702-A]], preservate in '''I-Tn''' ''Giordano 39'' || ... || 5 arie in '''D-Dlb''' ''(Mus.2389-J-1)''<ref name=autogenerato1>vedi [[RV 733]]</ref> de le quale 1 alternative non preservate in Giordano 39 (''Sovrana sul trono d'augusto'') || ''Ryom n.64,56,60,61,67,69'' ||
|-
| [[RV 703]] || ''[[Bajazet, Vivaldi|Il Bajazet (Tamerlano)]]'' || [[Agostino Piovene]] || [[Verona]], Filarmonico, [[carnevale]] [[1735]] || stipate (parzialmende autografe) || past. arr. da [[Andonie Vivaldi]], tène arie de [[Johann Adolf Hasse]], [[Nicola Porpora]], [[Geminiano Giacomelli]] e [[Riccardo Broschi]]; partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 36'' || || ||
|-
| [[RV 704]] || ''[[La Candace, o siano Li veri amici]]'' || [[Frangische Silvani]], rielabb. de [[Dumeneche Lalli]] (da ''Héraclius, empereur d'Orien'' de [[Pierre Corneille]]) || [[Mantova]], Arciducale, [[carnevale]] [[1720]] || perse || ... || ... || 11 arie e 'nu quartette in '''I-Tn''' ''Foà 28'' || ''Ryom n.1,2,40-50 - Strohm n.176,177,212-221'' ||
|-
| [[RV 705]] || ''[[Catone in Utica, Vivaldi|Catone in Utica]]'' || [[Pitre Metastasio]] || [[Verona]], Filarmonico, [[marze]]? [[1737]] || stipate sulamende II e III atte || partiture in '''I-Tn''' ''Foà 28'' || ''Catone in Utica'', [[Graz]], Tummelplatz, [[carnevale]] [[1740]], vers. diff. de [[RV 705]], partiture perse || || ||
|-
| [[RV 706-A]] || ''[[La costanza trionfante degl'amori e de gl'odii]]'' || [[Andonie Marchi]] || [[Venezia]], San Moisè, [[scennare]]? [[1716]] || perse || || ''Artabano, rè de' Parti'', vedi [[RV 701]]/[[RV 706-B]]/[[RV 706-C]]; ''L'Artabano'', vide [[RV 706-D]]; ''Doriclea'', vide [[RV 708]]/[[RV 706-E]]; ''Die über Hass und Liebe siegende Beständigkeit, oder Tigrane'', vide [[RV Anh. 57]]; ''L'odio vinto dalla costanza'', vide [[RV Anh. 51]] || 15 arie e 'nu duette stipate in varie fonde, certe de scuperte recende <ref>https://web.archive.org/web/20080515172032/http://www.goldbergweb.com/en/magazine/interviews/2005/04/31716_2.php</ref> || ''Ryom n.169,172,173,189,199,210,211 Strohm n.10,18,17,160,8,6,11''
|-
| [[RV 706-D]] || ''L'Artabano'' || [[Andonie Marchi]] || [[Mantova]], Arciducale, [[carnevale]] [[1725]] || perse || || || || || ||
|-
| [[RV 707]] || ''[[Cunegonda]]'' || [[Agostino Piovene]] (da ''La principessa fedele'') || [[Venezia]], Sand'Angele, [[29 scennare]] [[1726]] || perse || pasticce (?) || || || ||
|-
| [[RV 708]]/[[RV 706-E]] || ''Doriclea'' || [[Andonie Marchi]] || [[Praga]], Sporck, [[carnevale]] [[1732]] || perse || adatt. da 'a prima vers. de [[RV 706]]|| || || ||
|-
| [[RV 709-A]] || ''[[Dorilla in Tempe]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[9 novemmre]] [[1726]] || perse || || ''Dorilla in Tempe'', vedi [[RV 709-B]]; ''Dorilla in Tempe'', vedi [[RV 709-C]]; ''La Dorilla'', vide [[RV 709-D]] || || || ||
|-
| [[RV 709-B]] || ''[[Dorilla in Tempe]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Praga]], Sporck, [[primavere]] [[1732]] || part. perse || riprese curate da Vivaldi o da [[Andonie Denzio]]? - certe arie da [[RV 700]] || || ||
|-
| [[RV 709-C]] || ''[[Dorilla in Tempe|La Dorilla]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[2 febbrare]] [[1734]] || part. perse || numerose cangiaminde rispette a [[RV 709-A]] || || ||
|-
| [[RV 709-D]] || ''[[Dorilla in Tempe, RV 709-D|Dorilla in Tempe]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || esec. scanusciute || stipate (parzialmende autografe) || past. arr. da [[Andonie Vivaldi]] a partì da [[RV 709-C]], cu arie de [[Johann Adolf Hasse]], [[Geminiano Giacomelli]] e [[Leonardo Leo]] || || || ||
|-
| [[RV 710]] || ''[[Ercole su'l Termodonte]]'' || [[Giacomo Frangische Bussani]] || [[Rome]], [[Tiatre Capranica|Capranica]], [[scennare]] [[1723]] || perse || ... || ... || 23 arie in varie fonde ('''F-Pc''', '''B-Bc''', '''D-MUs''') || ''Ryom n.104-127,140-145,186,187,191,193,195-197,216,226 - Strohm n.35-58,137-142,153,158,159,157,2,165'' ||
|-
| [[RV 711-A]] || ''[[RV 711-A|Farnace]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[10 febbrare]] [[1727]] || perse || || ''Farnace'', vide [[RV 711-B]]; [[RV 711-C]]; [[RV 711-D]]; [[RV 711-E]]; [[RV 711-F]] e [[RV 711-G]] ||
|-
| [[RV 711-B]] || ''[[RV 711-B|Farnace]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[autunne]] [[1727]] || part. perse || rielabborazione de [[RV 711-A]] pu cangiamende de cast rispette a 'a staggione precedende || || || ||
|-
| [[RV 711-C]] || ''[[RV 711-C|Farnace]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Praga]], Sporck, [[primavere]] [[1730]] || part. perse || Possibbele arie non vivaldiane seconde Freeman pu ruole buffe de ''Grillone'', non previste da le libbrette de [[RV 711-A]] e [[RV 711-B]]<ref>''[[Daniel Evan Freeman]]'', op.cit.</ref> || || || ||
|-
| [[RV 711-D]] || ''[[RV 711-D|Farnace]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Pavia]], Omodeo, [[primavere]] [[1731]] || stipate || partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 36''|| || || || ||
|-
| [[RV 711-E]] || ''[[RV 711-E|Farnace]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Mantova]], Arciducale, [[carnevale]] [[1732]] || part. perse || || || || ||
|-
| [[RV 711-F]] || ''[[RV 711-F|Farnace]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Treviso]], Dolfin, [[carnevale]] [[1737]] || part. perse || || || || || ||
|-
| [[RV 711-G]] || ''[[RV 711-G|Farnace]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Ferrara]], progett. [[1738]] (ma non realizzate) || stipate (manghe 'u III atte) || partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 37'' || || || ||
|-
| [[RV 712]] || ''[[La fede tradita e vendicata]]'' || [[Frangische Silvani]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[16 febbrare]] [[1726]] || perse || || ''Ernelinda'', vedi [[RV Anh. 45]] || 1 aria stipate (''Sin nel placido soggiorno'' - sita in '''D-Dlb''' ''(Mus.2389-J-1)'') || ''Ryom n.52 - Strohm n.94'' ||
|-
| [[RV 713]] || ''[[Feraspe]]'' || [[Frangische Silvani]] (da ''L'innocenza giustificata'') || [[Venezia]], Sand'Angele, [[7 novembre]] [[1739]] || part. perse || || || || ||
|-
| [[RV 714]] || ''[[La fida ninfa]]'' || [[Scipione Maffei]] || [[Verona]], Filarmonico, [[6 scennare]] [[1732]] || stipate (autografe) || partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 39bis'' || ''Il giorno felice'', vide [[RV Anh. 92]] || 9 arie in '''D-Dlb''' ''(Mus.2389-J-1)<ref name=autogenerato1 />'' || ''Ryom n.54,57,62,65,68,70,74,75''
|-
| [[RV 715]] || ''[[Filippo, rè di Macedonia]]'' || [[Dumeneche Lalli]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[27 decemmre]] [[1720]] || perse || I e II atte de [[Gesèppe Boniventi]], III de [[Andonie Vivaldi]] || || 1 aria in '''F-Pc''' (''Scherza di fronda in fronda'' - attribbuite a [[Gesèppe Marije Orlandini|Orlandini]], ma l'attribbuzione jè smentite da Talbot<ref>''[[Michael Talbot]], The chamber cantatas of Antonio Vivaldi, Woodbridge 2006''</ref>)
|-
| [[RV 716]] || ''[[Ginevra, principessa di Scozia]]'' || [[Andonie Salvi]] (da [[Ludovico Ariosto]]) || [[Firenze]], Pergola,[[17 scennare]] [[1736]] || part. perse || || || || ||
|-
| [[RV 717]] || ''[[Giustino, Vivaldi|Giustino]]'' || [[Nicolò Berengani]], [[Pitre Pariati]] || [[Rome]], [[Tiatre Capranica|Capranica]], [[carnevale]] [[1724]] || stipate || partiture in '''I-Tn''' ''Foà 34'' - lacune de 1 aria in III.3 (''Di re sdegnato'') - l'aria ''La cervetta timidetta'' (III.7) jè ausate da [[Haendel]] jndr'à 'u sue '''Catone''' ([[RV Anh.80]]) || || 2 arie in '''F-Pc''' || ''Ryom n.178,179 - Strohm n.135,136''
|-
| [[RV 718]] || ''[[Griselda, Vivaldi|Griselda]]'' || [[Apostolo Zeno]] cu rielabb. de [[Carlo Goldoni]] (da ''[[Il Decameron|Il decameron]]'' de [[Giuanne Boccaccio]] || [[Venezia]], San Samuele, [[18 masce]] [[1735]] || stipate || partiture in '''I-Tn''' ''Foà 36'' - 1 aria alternative a II.7 (''Dovresti esser contento'') || || 2 arie (in '''D-B''' e '''I-Mc''') || ''Ryom n.214,235 - Strohm n.19,169''
|-
| [[RV 719]] || ''[[L'incoronazione di Dario]]'' || [[Adriano Morselli]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[23 scennare]] [[1717]]|| stipate || partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 38'' || || 1 aria in '''F-Pc''' || ''Ryom n.184 - Strohm n.146''
|-
| [[RV 720]]/[[RV 699-C]] || ''Gl'inganni per vendetta'' || [[Giuanne Palazzi]]/[[Dumeneche Lalli]] || [[Viscenze]], Garzerie, [[ottommre]] [[1720]] || part. perse || || ||
|-
| [[RV 721]] || ''[[L'inganno trionfante in amore]]'' || [[Giuanne Marije Ruggieri]] (da ''Laodicea e Berenice'' de [[Matteo Noris]]) || [[Venezia]], Sand'Angele, [[autunne]] [[1725]] || part. perse || ... || ... || 1 aria stipate (''Al balenar del brando'' - se iacchie in '''D-Bd''', ''Mus.9050'') || ''Ryom n.- , Strohm n.-''
|-
| [[RV 722]] || ''[[Ipermestra]]'' || [[Andonie Salvi]] || [[Firenze]], Pergola, [[25 scennare]] [[1727]] || perse || l'aria ''Vaghe luci luci belle'' (I.1) è reausate da [[Haendel]] jndr'à 'u sue ''Catone'' ([[RV Anh. 80]]) e da [[Leonardo Vinci]] in Stratonica ([[RV Anh. 124]]) || ... || 3 arie in '''US-BE''' ''(Ms.13)'': ''Priva del suo compagno'', ''Vaghe luci luci belle'',''Sazierò col morir mio'') || ''Ryom n.162,163,165 - Strohm n.235,236,237''
|-
| [[RV 723]] || ''[[Motezuma]]'' || [[Girolamo Alvise Giusti]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[14 novemmre]] [[1733]] || parzialmende stipate || partiture acchiate presse Bibbl. Singakademie [[Berlino]] da [[Steffen Voss]]<ref>[[Steffen Voss]], ''Die Partitur von Vivaldis Oper "Motezuma"'' (1733), '''Studi Vivaldiani''', 4, 2004, pp.53-72</ref> ([[2004]]), L'esemblare in questione non g'è autografe (copiste "Scribe 4"), acefale e adespote <ref>[https://web.archive.org/web/20170427003809/http://www.amadeusonline.net/news.php?ID=1141979022 AmadeusOnline.net - News<!-- Titolo generato automaticamente -->]</ref> ||
|-
| [[RV 724]] || ''Nerone fatto Cesare'' || [[Matteo Noris]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[carnevale]] [[1715]] || perse || past. arr. da [[Andonie Vivaldi]] || ''Nerone fatto Cesare'', [[Brescia]], Accademia, [[carnevale]] [[1716]], pò essere adatt. d'a vers. [[1715]] cu 'nu sacche de arie nuève (arranggiate da l'imbresarie [[Pitre Denzio]]?<ref>[[Daniel Evan Freeman]]'', op.cit.''</ref>) || || || ||
|-
| [[RV 725]] || ''[[L'Olimpiade]]'' || [[Pitre Metastasio]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[17 febbrare]] [[1734]] || stipate (autografe - bella copie cu correzziune) || partiture in '''I-Tn''' ''Foà 39'' - 'nu sbuènne de correzziune probbabbilmende pe 'na rappresendazione a [[Ferrara]] pu 1739 pò non realizzate || || 3 arie in '''US-BE''' ''(Ms.120)'' || ''Ryom n.166,167,168''
|-
| [[RV 726]] || ''[[L'oracolo in Messenia]]'' || [[Apostolo Zeno]] (dalla ''Merope'') || [[Venezia]], Sand'Angele, [[30 decemmre]] [[1737]] || part. perd. || || ''L'oracolo in Messenia'', [[Vienna]], Kärntnertor, [[carnevale]] [[1742]], 'nu sacche de teste de le arie cangiate || || ||
|-
| [[RV 727]] || ''[[RV 727|Orlando finto pazzo]]'' || [[Grazio Braccioli]] (da ''Orlando innamorato'' de [[Matteo Marije Boiardo]]) || [[Venezia]], Sand'Angele, [[novemmre]] [[1714]] || stipate (autografe - copie de fatìe) || partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 38'' - 9 arie alternative in partiture (3 in appendice) || || 2 arie in '''D-SHs''' || ''Ryom n.249,250 - Strohm n.120,121''
|-
| [[RV 728]] || ''[[RV 728|Orlando (furioso)]]'' || [[Grazio Braccioli]] (da [[Ludovico Ariosto]]) || [[Venezia]], [[10 novemmre]]? [[1727]] || stipate (copie de fatìe) || libbrette simile ma mus. diff. da [[RV 727]] e [[RV Anh. 84]] - partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 39bis'' - lacune jndr'à 'u 3° atte (mangane le arie ''Come l'onda'' e ''Non è felice un'alma'' - [[Haendel]] reausate l'aria ''Benché nascondi'' (II.2) pu sue '''Catone''' ([[RV Anh. 80]]) || ''Orlando (furioso)'', [[Braunschweig]], [[1722]] (RV Anh. 122), prob. past., part. perse; ''Orlando (furioso)'', [[Brno]], Taverna, [[carnevale]] [[1735]], mus. de [[Andonie Vivaldi]], ''a riserva de quacche arie''; ''Orlando (furioso)'', [[Bèrgame]] e [[Viscenze]], [[1738]] (rispettivamende RV anh.127.22 e 127.23), doje libbrette quase identice, diff. pu frondespizie, 'n'inderprete e 'na dedica; ''Orlando (furioso)'', Este, Tiatre Grillo, fiera [[1740]] (RV Anh. 127.24), sulamende libbrette, autore d'a mus. non specificate; ''Orlando (furioso)'', Bassano, Tiatre Nuève, [[1741]] (RV Anh.127.25), sulamende libbrette, autore della mus. non specificate || ||
|-
| [[RV 729-A]] || ''[[Ottone in villa]]'' || [[Dumeneche Lalli]] (da ''Messalina'' de [[Frangische Marije Piccioli]]) || [[Viscenze]], Garzerie, [[maggio]] [[1713]] || stipate (bella copia) || partiture in '''I-Tn''' ''Foà 37'' - l'aria ''Io sembro appunto'' è reausate da [[Frangische Gasparini]] in '''Eumene''' ([[RV Anh. 81]]) || vedi [[RV 729-B]] || || ''Ryom n.232 - Strohm n.-''
|-
| [[RV 729-B]] || ''[[Ottone in villa]]'' || [[Dumeneche Lalli]] || [[Treviso]], Dolfin, [[1729]] || perse || diverse inderpolaziune rispette a [[RV 729-A]] - quacche arie scritte ex nove || || || ||
|-
| [[RV 730]] || ''[[Rosilena ed Oronta]]'' || [[Giuanne Palazzi]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[17 scennare]] [[1728]] || part. perse || [[Anna Girò]] cande 'n'aria ca avène da [[RV 730]] in ''Ezio'' [[RV Anh. 127a.13]] || || || ||
|-
| [[RV 731]] || ''[[Rosmira fedele]]'' o ''Rosmira''<ref>Tutte le libbrette preservate onne titele ''Rosmira'', sia jndr'à versione d'u [[1738]] ca jndr'à le successive. 'A diciture ''Rosmira fedele'' combare sulamende jndr'à partiture ''F.36'', probbabbilmende pe analoggie cu 'a versione d'u [[1726]] de ''Partenope'' de [[Leonardo Vinci]] - cfr.[[Anna Laura Bellina]], [[Bruno Brizi]], [[Marije Grazia Pensa]] - ''I libretti vivaldiani - recensione e collazione dei testimoni a stampa'', Firenze, Leo S. Olschki Editore, 1982 - pg.99 e sgg.</ref> || [[Silvio Stampiglia]] (da ''Partenope'') || [[Venezia]], Sand'Angele, [[27 scennare]] [[1738]] || stipate (parzialmende autografe) || past. arr. da [[Andonie Vivaldi]] cu arie de [[Johann Adolf Hasse]], [[Andonie Pampino]], [[Giuanne Andonie Paganelli]], [[Leonardo Vinci]], [[Georg Friedrich Händel]], [[Giuanne Battista Pergolesi]] e [[Andonie Marije Mazzoni]] - ''Introdutione'' de [[Girolamo Micheli]] - partiture in '''I-Tn''' ''Foà 36'' - grave lacune jndr'à 'u I e jndr'à 'u III atte || ''Rosmira'', [[Klagenfurt]], [[carnevale]] [[1738]], sulamende librette, vers. assaije diff. de [[RV 731]]; ''Rosmira'', [[Graz]], Tummelplatz, [[autunne]] [[1739]], sulamende libretto, vers. assaije diff. de [[RV 731]] || 'nu testimone de l'aria ''Chi mai d'iniqua stella'' (III.5), mangande d'a partiture ''F.36'' || ''Ryom n.255 - Strohm n.1''
|-
| [[RV 732]] || ''[[Scanderbeg]]'' || [[Andonie Salvi]] || [[Firenze]], Pergola, [[22 sciugne]] [[1718]] || perse || ... || riprese a [[Siena]] jndr'à 'u [[1718]] cu 'u stesse cast, Ryom non g'ù menzione jndr'à 'u [[Cataloghe Ryom|Cataloghe]] <ref name=autogenerato2 /> || cons. sulamende 4 arie e 2 recit. in '''I-Tn''' ''[Foà 28]'' : ''Fra catene ognor penando'' (cfr. I.15 [[RV 738]]), ''Con palme ed allori'' (cfr. III.1 [[RV 736]], III.2 [[RV 739]]), ''Nelle mie selve natie'' (cfr. II.8 RV 739), ''S'a voi penso luci belle'' || ''Ryom n.21,33,8,35'' + ''n.32,34'' '''(recitativi<ref>Strohm li include nei numeri '''206''' e '''207''' in quanto integranti delle arie in questione</ref>)''' - ''Strohm n.196,206,183,207''
|-
| [[RV 733]] || ''[[Semiramide, Vivaldi|Semiramide]]'' || [[Frangische Silvani]] || [[Mantova]], Arciducale, [[carnevale]] [[1732]] || perse || || ... || 5 arie in '''D-Db''' ''(Mus.2389-J-1)'', a l'interne jndr'à 'nu ''portfolio''<ref>stonne pure arie da [[RV 702-B]],[[RV 711-D]],[[RV 711-G]],[[RV 712]],[[RV 714]]</ref> autografe probbabbilmende destinate a 'a corte de [[Dresda]]<ref>[[Michael Talbot]],'' The chamber cantatas of Andonie Vivaldi, Woodbridge 2006 - pp.168-169''</ref> : ''Anche il mar par che sommerga'' (cfr. II.2 [[RV 703]]), ''Dal trondo in cui t'aggiri'' (cfr. I.16 [[RV 723]], II.9 [[RV 703]]), ''Con la face di Megera'', ''Vincerà l'aspro mio fato'' (cfr. II.5 [[RV 703]], III.3 [[RV 695]]), ''Quegli occhi luminosi'', ''E prigioniero e re''. || ''Ryom n.59,52,66,71,58,63''
|-
| [[RV 734]] || ''[[La Silvia]]'' || [[Enrico Bissari]] || [[Milano]], Regio Ducale, [[26 aguste|26]] o [[28 aguste]] [[1721]] || perse || dramme pastorale - tène frammende inderpolate da 'na ''Medea e Giasone'' non testimoniate jndr'à tradizione vivaldiane ma databbele atturna a 'u [[1720]] pe congetture<ref>'na "Medea e Giasone" cu 'u stesse teste de le frammende vivaldiane ha state musecate pu S.Angele jndr'à 'u 1726 da [[Frangische Brusa]] - cfr. [[Frederic Delamea]],'' "La Silvia" '' RV 734, '''Studi Vivaldiani''', 1, 2001)</ref> || ... || 2 arie in '''B-Bc''', 7 arie in '''I-Tn''' ''[Foà 28]'' || ''Ryom n.217,218,182''<ref>'''attribuzione erronea''' - proviene da ''La nemica d'amore fatta amante'' de [[Giuanne Battista Bononcini]] (Rome, 1693) - l'aria ha state recatalogate da Ryom jndr'à 'u 2005 cumme [[RV Anh. 59.28]]</ref>,3,15-20,22 - Strohm n.3,4,149<ref>vide note sus</ref>,178,179<ref>Ryom non conzidere l'aria ''Dammi l'ali ma quelle'' cumme proveniende da [[RV 734]]. Iesse 'mbrà le arie de origgene ingerte a 'u numere [[RV 749.5]]</ref>,190-194,197
|-
| [[RV 735-A]] || ''[[Siroe, rè di Persia]]'' || [[Pitre Metastasio]] || [[Reggio Emilia]], [[inghianate]] [[1727]] || perse || || || || ||
|-
| [[RV 735-B]] || ''Siroe, rè di Persia'' || [[Pitre Metastasio]] || [[Angone]], [[1738]] || perse || || || || ||
|-
| [[RV 735-C]] || ''Siroe, rè di Persia'' || [[Pitre Metastasio]] || [[Ferrara]], Bonacossi, [[1739]] || perse || || || ||
|-
| [[RV 736]] || ''[[Teuzzone, Vivaldi|Teuzzone]]'' || [[Apostolo Zeno]] || [[Mantova]], Arciducale, [[26 decemmre]] [[1718]] || stipate (2 testimoni) || tène 3 arie de [[Gesèppe Marije Orlandini]] (''Ove mesto giro il guardo'',''Tornerò pupille belle'' e ''Ritorna a lusingarmi''<ref>Museche differente da quedde de l'omonime aria d'a Griselda [[RV 718]]</ref>) - partiture in '''I-Tn''' ''Foà 33'' e '''D-Bds''' ''Mus.ms.125'' || || 1 aria in '''I-Tn''' ''[Foà 28]'', '''US-BE''' ''(Ms.13)'', 2 arie in '''D-SHl''' || ''Ryom n.7,161,246,247 - Strohm n.182,234,123,124''
|-
| [[RV 737]] || ''[[Tieteberga]]'' || [[Andonie Marije Lucchini]] || [[Venezia]], [[16 ottommre]] [[1717]] || perse || numerose arie in [[RV 699-B]],[[RV 699-C]],[[RV 717]],[[RV 736]],[[RV 740]] - Cross individue jndr'à l'aria ''Qual candido fiore'' ([[RV 728]] - II.5) 'nu rimaneggiamende de l'aria ''Le vaghe pupille'' (I.2) - l'aria ''Esangue sì cadrà'' avène reausate da [[Georg Philipp Telemann]] in ''Ulysses'' ([[RV Anh. 126]]) || ... || 3 arie stipate: ''L'innocenza sfortunata'' ('''I-Tn''', Foà 28) ''In quella solo in quella'' ('''F-Pn''' - cfr. II.4 in [[RV 740]]) ''Ruscelletto ch'è lungi dal mare'' ('''F-Pc''' - cfr. III.2 in [[RV 717]]) || ''Ryom n.31,174,185 - Strohm n.205,15,147''
|-
| [[RV 738]] || ''[[Tito Manlio]]'' || [[Matteo Noris]] || [[Mantova]], Arciducale, [[carnevale]] [[1719]] || stipate (2 testimone) || cu indicazione ''musica del Vivaldi fatta in 5 giorni'', partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 39'' e ''Foà 37'' || || || || ||
|-
| RV 738? || ''Tito Manlio'' || [[Matteo Noris]] || [[1739]]? || esiste (?) || [[Giazotto]] reporte 'nu "faccio fede" d'u [[27 febbrare]] [[1739]]<ref>[[Remo Giazotto]], ''Andonie Vivaldi, Torino 1973 - pag.83 e 310''</ref>.Le musecologe de osce a die onne confutate duramende l'esistenze de stu documende da 'u mumende ca Giazotto non ge nà maje furnite l'esatta collocazione. [[Ryom]] stesse non ge prende in conziderazione sta riprese d'u ''Tito Manlio'' jndr'à l'ediziona nove d'u ''Verzeichnis''<ref>[[Peter Ryom]], ''Andonie Vivaldi. Thematisch-systematisches Verzeichnis seiner Werke (RV). Verlag Breitkopf & Härtel, Wiesbaden 2007''</ref> || || || ||
|-
| [[RV 739]] || ''[[La verità in cimento]]'' || [[Giuanne Palazzi]], [[Dumeneche Lalli]] || [[Venezia]], Sand'Angele, [[26 ottommre]]? [[1720]] || stipate (parzialmende autografe) || partiture in '''I-Tn''' ''Foà 33'' - almene 10 arie alternative in partiture (possibbele disordine pe cadute o aggiunde de fascicole estranei seconde [[Ryom]]<ref>[[Peter Ryom]],'' Les manuscrits de Vivaldi, Copenhagen 1977''</ref> - l'aria ''Amato ben tu sei la mia speranza'' avène reausate da [[Leonardo Vinci]] in '''Ginevra''' ([[RV Anh. 91]]) || ... || 'na collezzione de arie in '''D-Mbs''' ''Mus.ms.1120'' || ''Ryom n.20,28-30,36-38,50 - Strohm n.195,202-204,208-210,222''
|-
| [[RV 740]] || ''[[Il repertorio di Vivalto]]'' || [[Frangische Silvani]] || [[Rome]], [[Tiatre Capranica|Capranica]], [[carnevale]] [[1724]] || stipate || I atto e interm. de [[Benedetto Micheli]], il III de [[Necole Romeldi]]; se stipe sulamende 'u II atto de [[Andonie Vivaldi]] - partiture in '''I-Tn''' ''Giordano 37'' - 1 aria alternative (''Care pupille'' - II.4)|| || 3 testimone de l'aria ''Lascierà l'amata salma'' ('''F-Pc''', '''F-Pn''', '''I-Rc''') || ''Ryom n.180,190,174 - Strohm n.143,155,174''
|}
=== Candate e serenate ===
Vivaldi combonìe le candate sue basannese prengepalmende sus 'u mode napoletane tipiche de le comboseture successive a [[Alessandro Scarlatti]] e [[Benedetto Marcello]]: sonde costituite da 'na serie de doje o cchiù ''arie da capo'' ca se alternescene cu recitative.
'U scenarie jè costituite invariabbilmedne da le teme de l'[[Accademie de l'Arcadia|Arcadia]]: pasture in prede a turmende de l'amore e da ninfe incostante (le attribbute sonde reversibbele) de le quale core vulnerabbele [[Cupido]] face strage.<ref>M. Talbot, ''op. cit.'', pagg. 168, 169</ref>
Onne state acchiate de Vivaldi:
* 22 candate pe [[soprano]] e [[basso condinue]];
* 8 pe [[contralte]] e [[basso condinue]];
* 5 pe [[soprano]] e accombagnamende strumendale;
* 4 pe [[contralto]] e accombagnamende strumendale.
{{'Ndruche pure|Cataloghe de le opere de Vivaldi}}
=== Museche sacra ===
{{Campione audio|file=01 - Magnificat|descrizione='U ''Magnificat'' de Vivaldi.|titolo=Magnificat}}
'A museche sacra de Vivaldi ha state picche canusciute fore da l'Itaglie e, cumme tutte le fatìe sue, apprisse 'a morta soje cadìe jndr'à l'obblie e chiane chiane ha turnate combletamende in auge a partì da 'a fine de le anne trende d'u XX sechele.
Ne onne arrevate cchiù o mene cinguanda opere de museche sacre de genere differente: stuèzze d'a [[Messa tridendine]] e lore indroduzione sus a teste libbere (Kyrie, Gloria, Credo), [[salme]], [[inne]], [[antifone]], [[mottette|muttette]].
L'imbegne d'u Prevete Russe jndr'à 'u repertorie sacre avìe 'nu carattere sostanzialmende occasionale, purcé 'u museciste non g'avìe nè commissiune nè avèere recuperte maje stabbilmende l'ingareche prestiggiose de maestre de San Marche<ref>A. Nascimbene, ''Vita e opere di Antonio Vivaldi'' ne I classici della musica. Andonie Vivaldi, pag. 136 </ref>. 'A produziona soje appartene a 'u accussìditte ''stile moderne'' (cioè congertate, tipiche d'a museche veneziane, ca se condrappone a 'u severe ''stile andiche'' d'a museche de [[Pierluigge da Palestrina|Palestrina]]), pure ce 'nu sacche de spustaminde de le fatìe sue remanerene comungue legate a 'u ''stile osservate''. Se attenene a 'a produzione congertate pure le fatìe sue [[a cappelle]], cumme 'u ''Lauda Jerusalem'' a 4 vosce e 'u ''Credidi'' a 5 vosce, addò le struminde mane a mane se staccane da le gruppe d'u core.
Stu repertorie ha state pure suggette a le influenze operisteche de l'epoche. Quiste 'u se pò soprattutte osservà jndr'à le sue muttette pe vosce soliste, descritte da Denis Arnold cumme « congerte pe vosce », presendane stuèzze de pure esibbiziune vocale. Vivaldi combose pure uette muttette d'« introduzione », le quale avèrena servì cumme premesse a le fatìe in scala larie (''Gloria'', ''Dixit Dominus'', ''Miserere''); stu sottogenere ha state scarsamende ausate da otre comboseture. 'N'otra particolaretà ca condraddistingue 'a museche sacre d'u Prevete Russe jè 'a frequende assegnazione d'a parte melodeche a 'u viuline jndr'à le muvemende corale, lassanne allore 'u core candà in [[omofonie, museche|omofonie]] de sottofunne (pe esembie jndr'à 'u movimende iniziale e finale d'u [[Credo RV 591|''Credo'' RV 591]]).
Jndr'à stu mode Vivaldi andicipò le messe sinfoneche d'a generazione de [[Franz Joseph Haydn|Haydn]]. Pure le influenze d'u congerte non esitane a manifestarse. Avaste notà 'u [[Beatus vir RV 598|''Beatus vir'' RV 598]], 'u quale presende 'n'indervalle larie de 420 battute jndr'à forme d'u [[ritornelle]]. 'Mbrà le fatìe sacre sue osce a die se arrecordane 'u [[Gloria RV 589|''Gloria'' RV 589]], le [[Magnificat RV 610|''Magnificat'' RV 610]] e [[Magnificat RV 611|RV 611]], 'u [[Stabat Mater RV 621|''Stabat Mater'' RV 621]] e l'[[oratorie]] ''[[Juditha triumphans]]''.
== Bibbliografije ==
* Marcello, Benedetto: ''Il teatro alla moda'' ([[Venezia]], [[1720]])
* Goldoni, Carlo: ''Mémoires de M. Goldoni pour servir à l'histoire de sa vie et à celle de son théâtre,'' 3 volumi ([[Parigge]], [[1787]])
* Stefani, Federigo: ''Sei lettere di Antonio Vivaldi veneziano'' ([[Venezia]], [[1871]])
* Rinaldi, Mario: ''Antonio Vivaldi'' ([[Milano]], [[1943]])
* Pincherle, Marc: ''Vivaldi et la musique instrumentale'' ([[Parigge]], [[1948]])
* Malipiero, Gian Francesco: ''Antonio Vivaldi, il prete rosso'' ([[Meláne]], [[1958]])
* Giazotto, Remo: ''Antonio Vivaldi'' ([[Torino]], [[1973]])
* Talbot, Michael: ''Vivaldi'' ([[Torino]], [[1978]])
* Bellina, Anna Laura - Brizi, Bruno - Pensa, Maria Grazia: ''I libretti vivaldiani'' ([[Firenze]], [[1982]])
* Ryom, Peter: ''Répertoire des Œuvres d'Antonio Vivaldi. Les compositions instrumentales'' ([[Copenaghen]], [[1987]])
* Formichetti, Gianfranghe: ''Venezia e il prete col violino. Vita di Antonio Vivaldi'' ([[Meláne]], [[2006]])
* Pozzi, Egidio: ''Antonio Vivaldi'' ([[Palermo]], [[2007]])ISBN 978-88-8302-242-5
=== Saggistiche ===
* Cavicchi, Adriano: ''Inediti nell'epistolario Vivaldi-Bentivoglio'' Nuova Rivista Musicale Italiana, vol. I ([[1967]]), pp. 45-79
* Damilano, Pitre: ''Antonio Vivaldi compose due vespri?'', Nuova Rivista Musicale Italiana, vol. III ([[1969]]) pp. 562-663
* Gallo, Rodolfo: ''Antonio Vivaldi, il Prete Rosso: la famiglia, la morte,'' Ateneo Veneto, fasc. XII (Dic., [[1938]])
* Gallo, Rodolfo: ''L'atto di morte di Antonio Vivaldi,'' La scuola veneziana ([[Siena]], [[1941]]), pp. 58-59
* Gentili, Alberte: ''La raccolta di antiche musiche "Renzo Giordano" alla Biblioteca nazionale di Torino,'' Accademie e Biblioteche d'Italia, vol. IV ([[1930]]-[[1931|31]]), pp. 117-125
* Gentili, Alberte: ''La raccolta di rarità musicali "Mauro Foà" alla Biblioteca nazionale di Torino,'' Accademie e Biblioteche d'Italia, vol. I ([[1927]]-[[1928|28]]), pp. 36
* Gentili, Alberte: ''Vivaldi and Stradella: a recent discovery'', The Musical Times, vol. LXVIII ([[1927]]), pp. 507-508
* Heller, Karl: ''Die Bedeutung J.G. Pisendels für die deutsche Vivaldi-Rezeption,'' Bericht über den Internationalen Musikwissenschaftlichen Kongress Leipzig 1966 ([[Lipsia]]/[[Kassel]], [[1970]]), pp. 247-251
* Rescigno, Eduarde: ''Antonio Vivaldi'' ([[2007]])
=== Cataloghe e documinde ===
* Altmann, Wilhelm: ''Thematischer Katalog der gedruckten Werke Antonio Vivaldis,'' Archiv für Musikwissenschaft, vol. IV ([[1922]]), pp. 262/279
* Damilano, Pitre: ''Inventario delle composizioni musicali manoscritte di Antonio Vivaldi esistenti presso la Biblioteca Nazionale di Torino,'' Rivista Italiana di Musicologia, vol. III ([[1968]]), pp. 109/179
* Fanna, Andonie: ''Antonio Vivaldi: Catalogo numerico-tematico delle opere strumentali'' ([[Meláne]], [[1968]]); 2a ed. riv. e ampl.: Meláne, 1986
* Fano, Fabio: ''Una traccia prossima alla prima origine della raccolta di musiche vivaldiane conservata alla Biblioteca Nazionale di Torino,'' Medioevo e umanesimo, vol. XXVI ([[1976]]), pp. 83-93
* Fuchs, Alois: ''Thematisches Verzeichniss über die Compositionen von Antonio Vivaldi'' ([[1839]])
* Heller, Karl: ''Die deutsche Überlieferung der Instrumentalwerke Vivaldis'' ([[Leipzig]], [[1971]])
* Martin, Arlan Stone: ''Vivaldi Violin Concertos. A Handbook'' (Metuchen, N.J., [[1972]])
* Ohmura, Noriko: ''A reference concordance table of Vivaldi's instrumental works'' ([[Tokyo]], [[1972]])
* Pancino Livia: ''Le caratteristiche grafiche della mano di Vivaldi secondo il metodo grafologico'', ISV (Informazioni e Studi Vivaldiani), vol. XIII ([[1992]]), pp. 67-95
* Pincherle, Marc: ''Inventaire - Thématique (= vol. of Antonio Vivaldi et la musique instrumentale)'' ([[Parigge]], [[1948]])
* Rinaldi, Mario: ''Catalogo numerico tematico delle composizioni di A. Vivaldi'' ([[Rome]], [[1945]])
* Ryom, Peter: ''Antonio Vivaldi: table de concordances des œuvres (RV)'' ([[Copenaghen]], [[1973]])
* Ryom, Peter: ''Inventaire de la documentation manuscrite des œuvre de Vivaldi, I. Biblioteca Nazionale di Torino, Première Partie: le fonds Foà,'' Vivaldi Informations, vol. II ([[1973]], pp. 61/112
* Ryom, Peter: ''RV 749'', ISV (Informazioni e Studi Vivaldiani), Vol. XIV ([[1993]])
* Ryom, Peter: ''Antonio Vivaldi Thematisch-systematisch Verzeichnis seiner Werke'' ([[Wiesbaden]], [[2007]])
* Strohm, Reinhard: ''Italienische Opernarien des frühen Settecento (1720-1730)'' ([[Colonia, Germanie|Colonia]], [[1976]])
* Strohm, Reinhard: ''The operas of Antonio Vivaldi'', 2 vol., ([[Firenze]], [[2008]])
== Discografije ==
=== Vivaldi edition (Opus 111) ===
==== Opere ====
* ''L'Olimpiade (RV 725)'': Sara Mingardo, Laura Giordano, Roberta Invernizzi, [[Sonia Prina]], Marianna Kulikova, Riccardo Novaro; Congerte Tagliàne, Rinaldo Alessandrini; Naïve OP30316 (Diapason d'or, Recommandé par Classica)
* ''La verità in cimento (RV 739)'': Gemma Bertagnolli, Guillemette Laurens, Sara Mingardo, [[Nathalie Stutzmann]], Philippe Jaroussky, Anthony Rolfe Johnson; Ensemble Matheus, Jean-Christophe Spinosi; Naïve OP30365 ('Choc' du Monde de la Musique - Recommandé par Classica)
* ''Orlando finto pazzo (RV 727)'': Antonio Abete, Gemma Bertagnolli, Marina Comparato, Sonia Prina, Martin Oro, Marianna Pizzolato; Academia Montis Regalis, Alessandro De Marchi; Naïve OP30392 (Gramophone Editor's Choice - R10 de Classica-Répertoire)
* ''Orlando furioso (RV 728)'': Marie-Nicole Lemieux, Jennifer Larmore, Veronica Cangemi, Philippe Jaroussky; Ensemble Matheus, Jean Christophe Spinosi; Naïve OP30393 (Victoire de la Musique - Gramophone Editor's Choice)
* ''Tito Manlio (RV 738)'': Nicola Ulivieri, Karina Gauvin, Ann Hallenberg, Marfijana Mijanovic, Debora Beronesi, Barbara Di Castri; Accademia Bizantina, Ottavio Dantone; Naïve OP30413 (Gramophone CD of the Month - Amadeus 2007)
* ''Griselda (RV 718)'': Marie-Nicole Lemieux, Veronica Cangemi, Simone Kermes, Philippe Jaroussky, Iestyn Davies, Stefano Ferrari; Ensemble Matheus, Jean Christophe Spinosi; Naïve OP30419 (Diapason d'or de l'année - 'Choc' du Monde de la Musique - Midem Classical Awards Best opera recording - BBC Music Magazine Award - 'Excepcional' de Scherzo)
* ''Atenaide (RV 702)'' Sandrine Piau, Vivica Genaux, [[Nathalie Stutzmann]], Guillemette Laurens, Romina Basso, Paul Agnew, Stefano Ferrari; Modo Antiquo, Federico Maria Sardelli; Naïve OP30438
* ''La Senna Festeggiante (RV 693)'': Juanita Lascarro, Sonia Prina, Nicola Ulivieri; Concerto Italiano, Rinaldo Alessandrini; Naïve OP30339
* ''Arie per basso'': Lorenzo Regazzo; Concerto Italiano, Rinaldo Alessandrini; Naïve OP30415
* ''Arie d'opera'': Sandrine Piau, Ann Hallenberg, Paul Agnew, Guillemette Laurens; Modo Antiquo, Federico Maria Sardelli; Naïve OP30411
* ''Arie ritrovate'': Sonia Prina; Accademia Bizantina, Ottavio Dantone; Naïve
* ''New discoveries'': Romina Basso; Modo Antiquo, Federico Maria Sardelli; Naïve
* ''La fida ninfa (RV 714)'': Sandrine Piau, Veronica Cangemi, Marie-Nicole Lemieux, Lorenzo Regazzo, Philippe Jaroussky, Topi Lehtipuu, Sara Mingardo, Christian Senn; Ensemble Matheus, Jean-Christophe Spinosi; Naïve
==== Museche sacra ====
* ''Vespri solenni per la festa dell'Assunzione di Maria Vergine'': Gemma Bertagnolli, Roberta Invernizzi, Anna Simboli, Sara Mingardo, Gianluca Ferrarini, Matteo Bellotto; Concerto Italiano, Rinaldo Alessandrini; Naïve OP30383 (Gramophone award - 'Choc' du Monde de la Musique - Télérama 'ffff' - Recommandé par Classica - Timbre de platine, Opéra International)
* ''Stabat Mater'': Sara Mingardo; Concerto Italiano, Rinaldo Alessandrini; Naïve OP30367 ('Choc' du Monde de la Musique)
* ''Mottetti (RV 629, 631, 633, 623, 628, 630)'': Anke Herrmann, Laura Polverelli; Academia Montis Regalis, Alessandro de Marchi; Naïve OP30340
* ''Juditha triumphans (RV 644)'': Magdalena Kožená; Academia Montis Regalis, Alessandro de Marchi; Naïve OP30314 (Gramophone Editor's Choice - Diapason d'or - 'Choc' du Monde de la Musique)
* ''In furore, Laudate pueri & concerti sacri'': Sandrine Piau, Stefano Montanari; Accademia Bizantina, Ottavio Dantone; Naïve OP30416 (Midem Classical Awards Best baroque recording - R10 de Classica-Répertoire)
==== Congerte pe struminde a fiato ====
* ''Concerti per flauto traversiere (RV 432, 436, 429, 440, 533, 438, 438 bis, 427, 431)'': Academia Montis Regalis, Barthold Kuijken; Naïve OP30298
* ''Concerti per fagotto e oboe (RV 481, 461, 545, 498, 451, 501)'': Sergio Azzolini, Hans Peter Westermann; Sonatori de la Gioiosa Marca; Naïve OP30379
* ''Concerti per vari strumenti'': Zefiro, Alfredo Bernardini; Naïve OP30409
==== Congerte pe struminde ====
* ''Concerti per archi (RV 115, 120, 121, 129, 141, 143, 153, 154, 159)'': Concerto Italiano, Rinaldo Alessandrini; Naïve OP30377 (Gramophone CD of the month - Diapason d'or)
* ''Concerti di Dresda (RV 192, 569, 574, 576, 577)'': Freiburger Barockorchester, Gottfried von der Goltz; Naïve OP30283
* ''Concerti per violino 'La caccia' (RV 208, 234, 199, 362, 270, 332)'': Enrico Onofri, Academia Montis Regalis; Naïve OP30417
* ''Concerti per violoncello I (RV 419, 410, 406, 398, 421, 409, 414)'': Christophe Coin; Il Giardino Armonico, Giovanni Antonini; Naïve OP30426
* ''Musica per mandolino e liuto (RV 532, 85, 425, 540, 82, 93)'': Rolf Lislevand, Ensemble Kapsberger; Naïve OP30429
* ''Concerti per violino II 'Di sfida' (RV 232, 264, 325, 353, 243, 368)'': Anton Steck; Modo Antiquo, Federico Maria Sardelli; Naïve OP30427
* ''Concerti per violoncello II''
==== Museche e candate da camera ====
* ''Concerti da camera (RV 91, 99, 101, 90, 106, 95, 88, 94, 107)'': L'Astrée, Giorgio Tabacco; Naïve OP30394
* ''Concerti e cantate da camera, vol. I (RV 97, 104, 105, 671, 654, 670)'': Laura Polverelli; L'Astrée, Giorgio Tabacco; Naïve OP30358
* ''Concerti & cantate da camera, vol. II (RV 92, 100, 108, 651, 656, 657)'': Gemma Bertagnolli; L'Astrée, Giorgio Tabacco; Naïve OP30404
* ''Concerti & cantate da camera, vol. III (RV 87, 98, 103, 680, 682, 683)'': Laura Polverelli; L'Astrée, Giorgio Tabacco; Naïve OP30381
* ''Sonate da camera (RV 68, 70, 71, 77, 83, 86)'': L'Astrée, Giorgio Tabacco; Naïve OP30252
== Note ==
{{references|2}}
== 'Ndruche pure ==
* [[Elenghe de le combosiziune de Andonie Vivaldi]]
* [[Anna Girò]]
* [[Johann Sebastian Bach]]
* [[Pio Spedale d'a Pietà|Spedale d'a Pietà]]
* [[Meseca barocca]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|commons=Antonio Vivaldi|q}}
{{progettiWMI|m}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
{{mvideo}}
* {{IMSLP|id=Vivaldi, Antonio}}
* {{ChoralWiki}}
* {{en}} [http://icking-music-archive.org/ByComposer/Vivaldi.php Spartite aggratis de Andonie Vivaldi]
* {{en}} {{fr}} [https://web.archive.org/web/20080509060950/http://www.aptlymedias.com/atena/fr/film.html Opera Atenaide]
* {{it}} [https://web.archive.org/web/20150924061000/http://www.operaitaliana.com/opera_italiana/opere.asp-id%3D22%26Lingua%3D0.htm Melodramme e museche operisteche]
* {{it}} [https://web.archive.org/web/20140506075736/http://www.haendel.it/compositori/vivaldi.htm Biografije comblete e opere]
* {{en}} [http://www.pianoparadise.com/vivaldi.html Biografije e spartiture comblete]
* {{it}} [https://web.archive.org/web/20120301103010/http://www.spartiti.biz/Classica/search_csm_d.asp?col=Soloist+in+Concert&sec=C Spartite de le opere maggiore]
* {{en}} [http://www.playbillarts.com/news/article/2341.html Doje film biografece sus a Vivaldi a 'u box office]
* [https://web.archive.org/web/20060505221733/http://www.kantoreiarchiv.de/archiv/choir_orchestra/gloria/ Partiture d'u Gloria RV 589]
* [http://www.magazzini-sonori.it/esplora_contenuti/autori_esecutori/quattro_stagioni_cimento_dell_armonia_dell.aspx Vivaldi: ''Le Quattro Stagioni''] sinde l'opere sus a [http://www.magazzini-sonori.it/ Magazzini-Sonori]
{{Musica Barocca}}
[[Category:Comboseture classece|Vivaldi, Andonie]]
[[Category:Gruppe e museciste d'u Veneto|Vivaldi, Andonie]]
[[Category:Museciste barocche|Vivaldi, Andonie]]
[[Category:Personalità legate a Venezia|Vivaldi, Andonie]]
[[Category:Viuliniste classece|Vivaldi, Andonie]]
[[Category:Museciste d'a Basiliche de San Marche a Venezia]]
[[Category:Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie]]
0zhhv1ml8kizv7qe8ovixr3za2b3r8f